G4Media.ro

Presa bulgărească: Din toată Europa, doar România are mai multe victime rutiere…

Sursa foto: Direct MM

Presa bulgărească: Din toată Europa, doar România are mai multe victime rutiere decât Bulgaria

20.600 de persoane au murit în urma accidentelor rutiere de anul trecut pe teritoriul Uniunii Europene. Acest lucru înseamnă 46 de victime la fiecare 1 milion de locuitori, ceea ce este cu 3% mai mult decât în 2021. Experții atribuie acest lucru nivelului de trafic mai mare de pe drumuri, care a revenit de la pandemie. Totuși, în comparație cu 2019 pre-pandemie, Europa are acum cu 10% mai puține victime, transmite postul Nova Tv de la Sofia, citată de 24chasa și Rador.

Trei din patru morți sunt bărbați. Jumătate dintre victime și-au pierdut viața în accidente rutiere pe drumuri urbane. Aproape 40% dintre ei – în accidente rutiere în oraș. Celelalte decese au fost în accidente de autostradă.

Statisticile Comisiei Europene în ceea ce privește rolul victimelor în trafic indică faptul că aproape jumătate dintre cei decedați se aflau într-o mașină – fie ca șoferi, fie ca pasageri. 18% dintre victime sunt pietoni. Aproape tot atâția au murit în accidente de motocicletă sau de moped, iar 9% și-au pierdut viața în timp ce mergeau pe bicicletă.

Cel mai sigur pare a fi să călătorești pe drumurile din Suedia, unde anul trecut s-au înregistrat 21 de decese la 1 milion de locuitori. Un număr relativ mediu pentru Europa au înregistrat victimele în Germania, Franța și, într-o oarecare măsură, chiar și în Grecia, unde au murit 34, 49 și, respectiv, 58 de persoane la 1 milion de locuitori. Cea mai mare scădere a deceselor din ultimii ani este în Lituania, unde anul trecut au scăzut cu o treime. Și cea mai mare creștere este în Malta. Acolo, în ultimii 3 ani, numărul persoanelor care au murit în accidente s-a dublat.

Unde se află Bulgaria? Evident, la coada clasamentului, doar România fiind în urma Bulgariei. În Bulgaria, anul trecut, la fiecare 1 milion de bulgari, 78 au murit într-un accidente rutiere. Deși numărul scade cu aproximativ 5% în fiecare an, acesta rămâne totuși mult prea mare. Mai ales pe fondul mediei europene.

Sursa: 24chasa/ Rador/ Traducerea: Mirela Petrescu

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

3 comentarii

  1. Nu e singurul capitol la care suntem campionii Europei, mai este încă cel puti unul: discrepantele majore create intre veniturile personale!
    Apropo de asta, susțin de 3 ani necesitatea impozitării progresive, deocamdată a veniturilor cu caracter permanent, adică a salariilor și a pensiilor, iar ulterior, atunci când vor fi create toate condițiile tehnice extinderea ei pe venitul global!
    Până acum am fost contestat sistematic de amicii comentatori de pe acest site, dar acum ce mai spuneți, când Banca Mondială recomandă această măsură, când Daniel Daianu a recomandat-o, timid ce-i drept, iar Isarescu spune acum asta:
    „Întrebare: Premierul Nicolae Ciucă a declarat săptămâna trecută că ar trebui reluate discuțiile la anul pe impozitarea progresivă pe venitul global. Ce ar însemna asta pentru România?

    Răspuns: Este o problemă politică. Ajustarea fiscală trebuie făcută, este esențială. România trebuie să iasă din poziția aceasta de deficit excesiv. Suntem singura țară europeană cu un asemenea deficit și ne costă; costă și bugetul, costă și țara – ați văzut, avem primă de risc mare. Într-adevăr, nu este simplu din punct de vedere politic și social. De exemplu, o normalizare a situației impozitării, când ai atât de multe excepții pe partea de fiscalitate, situații preferențiale. Când ai o preferință fiscală, spui că dai un avantaj, dar se dă pe un termen limitat, de 1-2-4 ani. La un moment dat trebuie să renunți, toată lumea să plătească aceleași impozite. Și ați văzut cum este perceput acest lucru: se majorează impozitele. Chiar o revenire la normalitate. Problema nu este nici la noi și nici la tehnicieni; tehnicienii pot pune rapid pe hârtie o soluție. Problema este politică: cum discuți cu societatea ca să nu creezi alte probleme sociale și politice.”
    Să fie și ăștia cu capul, ca mine?!!
    Deci, problema este POLITICĂ, dar este clar și că BNR nu a colaborat cu Executivul și cu Parlamentul, sau n-a avut capacitatea de influențare a lor!
    În afară de a stabili periodic o dobândă cheie, mare brânză, BNR nu face nimic!