Premierul Ilie Bolojan și ministrul Sănătății vor susține luni o conferință de presă la ora 17.00

G4Media va transmite live conferința de presă a primului ministru și a ministrului Sănătății, Alexandru-Florin Rogobete.

Luni, la ora 13.00, Ilie Bolojan va avea o întâlnire de lucru cu reprezentanții administrației publice locale (Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România, Asociația Municipiilor din România, Asociația Comunelor din România).

La întâlnire va participa și ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila.

La ora 17.00, premierul Ilie Bolojan și ministrul Sănătății, Alexandru-Florin Rogobete, vor susține o conferință de presă.

Vinerri, 18 iulie, premierul Ilie Bolojan și ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, au prezentat într-o conferință de presă, pachetul de măsuri pentru reforma administrației publice locale.

Măsuri la care se lucrează pentru descentralizare

Guvernul lucrează în prezent la o serie de măsuri ce vizează descentralizarea administrației locale:

– Simplificarea procedurilor, astfel încât să fie redate atribuții de la nivel central la nivel local, cu resursele financiare aferente;

-O măsură specifică este descentralizarea activității organizării jocurilor de noroc. Autoritatea locală are dreptul de a decide dacă autorizează sau nu această activitate pe raza localității. Autoritatea locală poate decide amplasarea acestor activități în anumite zone. Autoritatea locală poate decide instituirea unei taxe speciale anuale care se va plăti de operatorul licențiat. În 30 de zile de la notificarea operatorului, autoritatea locală va aproba sau va refuza;

-Va fi instituit un termen de 6 luni în care cei care desfășoară aceste activități vor trebui să ceară acceptul autorității locale. Dacă acest accept nu va exista, activitatea nu se va mai desfășura. E o măsură prin care comunitatea locală poate decide dacă are nevoie de o asemenea activitate și să impună o taxă specială.

-Se vor institui măsuri prin care alte venituri ale unei persoane să poată fi reținute la sursă. Aceste venituri pot fi lunar să fie virate direct în contul unității administrațiv teritoriale;

-Când există un venit, că el este venit care se dă prin AJPIS sau chiar prin primărie, să poată fi reținute sume pentru stingerea debitului;

-Certificat de atestare fiscală la zero: suspendarea permisului de conducere dacă amenzile nu sunt achitate în 90 de zile. Restituirea permisului suspendat are loc cu condiția dovedirii achitării tuturor debitelor. Dacă există un debit neachitat, permisul nu se restituie;

-Radierea unui autovehicul nu se va putea face decât cu prezentarea certificatului de atestare fiscală;

-Achiziționarea de mașini – doar când are toate datoriile plătite. Azi doar vânzătorul trebuie să aducă certificat de atestare fiscală.

-Autorizațiile de construire vor putea fi eliberate doar cetățenilor care și-au achitat taxele și amenzile;

-Sunt propuse mecanisme moderne, de verificare cu privire la existența și mărimea imobilelor construite cu sau fără autorizație de construire, astfel încât să existe temei legal pentru primărie ca prin utilizarea dronelor să poată să identifice aceste imobile. Nu mai trebuie să meargă inspectorii pe teren, nu e o problemă legată de dreptul de proprietate, este o metodă des folosită în alte state ale UE

Aceste drone astăzi sunt capabile și să facă măsurători. Pe baza acestor măsurători, se va deschide rol fiscal pentru cetățeanii care nu și-a declarat acesată construcție, indiferent că a fost construită cu autorizație de construire sau fără.

-Se propune ca autoritățile locale, primăriile, să poată externaliza încasarea debitelor scadente către autoritatea locală prin firme de executare fiscală, cu mențiunea că cheltuielile cu executarea vor fi în sarcina debitorului;

-Aplicarea sancțiunii contravenționale – se propune modificarea cuantumului ce poate fi plătit în 15 zile, jumătate din cuatumul amenzii aplicate, nu jumătate din minimul amenzii;

-Modificarea codului de procedură fiscală, natura și cuantumul obligațiilor fiscale. Se propune eliminarea de la secretul fiscal a acestor informații. Autoritățile locale și centrale vor putea publica pe site aceste informații care să devină publice.

Cine datorează CASS – sume mai mici pentru anumite persoane

Guvernul va elimina din persoanele exceptate de la plata contribuției de sănătate și va introduce pentru acestea o contribuție de 2.430 de lei pentru asigurare voluntară. Totuși, se modifică anumite sume de plată.

Printre persoanele vizate sunt coasigurații, soț/soție/părinte care nu realizează venituri.

Aceștia vor trebui să se asigure opțional la sănătate, depunând o declarație și plătind 2.430 lei, adică CASS calculată la nivelul a 6 salarii minime pe economie. Totodată, persoana de pe urma căreia beneficiau până acum de coasigurare va putea plăti opțional în plus și pentru aceștia.

O modificare adusă este că anumite categorii de persoane vor trebui să plătească doar 10% din veniturile pe care le încasează de la stat. Este vorba despre persoanele aflate în concediu de creștere copil, șomerii sau cei cu venit minim de incluziune. Suma va fi reținută la sursă, de către autoritățile care acordă aceste indemnizații.

CASS introdus pentru pensii peste 3.000 lei – dar doar până în 2028

Guvernul a introdus contribuția la sănătate de 10% pentru pensiile care depășesc 3.000 lei. Impozitul se va calcula pentru pensiile peste această sumă pe diferența dintre pensia netă și suma de 3.000 lei.

Însă o noutate este că pensionarii vor fi obligați să plătească această contribuție doar până la finalul anului 2027. Astfel, pensionarii vor fi din nou exceptați de la plata contribuției sociale de sănătate pentru veniturile din pensii realizate începând cu data de 01 ianuarie 2028.

Reducerea risipei din sistemul de Sănătate

Premierul Ilie Bolojan a vorbit vineri, 18 iulie, într-o conferință de presă de ceea ce a numit reducerea risipei din sistemul de Sănătate.

În urmă cu 10 ani, 2014, 2015 ponderea cheltuielilor din veniturile curente ale statului erau 11%, în prezent au crescut la 14-16%. Asta înseamnă sume foarte mari. De exemplu, 2021 – 49 de miliarde, 2022- 54 miliarde, 2023 – 59 de miliarde, 2024-73 miliarde, 2025 – estimat 77 de miliarde.

„La întâlnirea cu președintele CNAS am fost informat că avem nevoie de cel puțin 10 miliarde ca să putem termina acest an.

Dacă nu s-ar întâmpla nimic până la sfârșitul anului vom ajunge la 16%. Acest nivel se apropie de cel din pandemie din 2020, doar atunci am mai avut o așa creștere, în rest ne-am stabilizat undeva la 11%.

Se vede că în ultimii ani aceste cheltuieli pe componenta de sănătate sunt mult mai mari, cu cel puțin 10%, față de creșterea veniturilor. Nu este o direcție bună.

De ce avem această risipă în zona de sănătate? Avem cheltuieli de personal extinse de la an la an. Nu este legată în sănătatea din România numărul de cazuri rezolvate de cheltuielile de personal. Există alocări dedicate cheltuielilor de personal și nimeni nu are interesul să facă economii corecte sau performanță, pentru că nu are de ce.

Gândiți-vă că șefii de secții dintr-un spital clinic din România nu îl numește directorul spitalului, ci îl numește facultatea de medicină sau universitatea. De cine credeți că va asculta?”, a explicat primul ministru.

În prezent, există o limitare de sporuri în Sănătate. Spitalele din administrarea autorităților locale nu aplică limitarea de sporuri la salarizarea unui spital, ci introduc și primăria în fondul de salarii și atunci baza la care se aplică (n.r. 30%) e mult mai mare.

„Avem decontări fictive sau umflate în multe cazuri.

Aproape toate spitalele din România au consultanți pentru a-și îmbunătăți ICM, dacă știi cum să întocmești o foaie de tratament, cu anumite analize suplimentare, atunci sumele sunt mai mari pe care le primești, nu pentru că faci lucrurile mai bine, ci pentru că scrii mai bine și optimizezi mai bine.

Casele trebuie să își facă datoria și să verifice mai bine.

Dacă sumele au crescut dar percepția asupra sistemului de sănătate nu s-a îmbunătățit, avem o problemă.

Avem cheltuieli cu medicamentele scăpate de sub control, care se extind de la an la an. Pentru că nu controlăm nimic. Numărul de medicamente inovative este foarte mare, sunt medicamente scumpe, și aceste medicamente inovative sunt mult mai multe decât medicamentele generice, care tratează aceleași boli”, susține Ilie Bolojan.

Premierul spune că trebuie inversată balanța, însă atât Ministerul Sănătății, cât și CNAS trebuie să intervină, iar cu bani mai puțini ar trebui rezolvate 99% din cazuri.

„Avem concedii medicale extinse, avem niște punți în perioadele critice, între sărbători, și se vede un vârf de concedii programate exact 4 zile, nu te poți îmbolnăvi programat.

Avem un număr de RMN-uri, CT-uri extinse, iar melanjul între sistemul public și cel privat – am socializat cheltuielile și am privatizat câștigurile.

Dacă vrem să avem un sistem de sănătate nu mai trebuie să continuăm cu risipa, e un domeniu foarte important”, a concluzionat premierul.