Piaţa globală a cocainei a bătut noi recorduri în 2023. Violența asociată traficului s-a extins în Europa de Vest

Producţia, confiscarea şi consumul de cocaină au bătut noi recorduri în 2023, crima organizată fiind alimentată de crize, conform raportului anual al Biroului Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalitate (UNODC) publicat joi și citat de Agerpres. „Cocaina este piaţa de droguri ilicite cu cea mai rapidă creştere din lume”, a declarat organizaţia cu sediul la Viena.

Producţia, determinată de o creştere a suprafeţelor cultivate ilegal cu coca în Columbia, „a crescut cu aproape 34%” într-un an, confiscările „au crescut cu 68% între 2019 şi 2023”, iar numărul de consumatori „a crescut de la 17 la 25 de milioane în zece ani”, a declarat UNODC.

Traficanţii pătrund pe noi pieţe în Asia şi Africa, iar violenţa, „altădată limitată la America Latină, se extinde acum în Europa de Vest”, potrivit documentului, care se referă la „sute de miliarde de dolari tranzacţionate anual”.

„Cazul Asiei este deosebit de îngrijorător: este regiunea cea mai populată din lume. Dacă piaţa cocainei începe să se consolideze acolo, chiar şi un procent mic de consum implică un volum potenţial enorm”, a explicat Angela Me, cercetătoare şefă a UNODC, care a menţionat o creştere a consumului în Japonia, China şi India.

Raportul indică faptul că producţia globală de cocaină a ajuns la 3.700 de tone de droguri pure în 2023, o creştere de 34% faţă de anul precedent, potrivit EFE.

În 2014, producţia estimată de cocaină se ridica la 869 de tone, ceea ce înseamnă că a crescut de patru ori în mai puţin de un deceniu.

„Cocaina a devenit la modă în rândul mediilor mai înstărite ale societăţii”, a declarat Angela Me, menţionând un cerc vicios de creştere a consumului şi producţiei de cocaină.

Nu mai puţin de 2.275 de tone de cocaină au fost confiscate la nivel mondial în 2023, cu 12% mai mult decât în 2022. Din acest total, 98% a fost concentrat pe pieţele tradiţionale din America şi Europa. Cu toate acestea, capturile din Africa şi Asia au crescut cu 84%, indicând, de asemenea, o creştere pe aceste pieţe, scrie EFE.

„O nouă eră de instabilitate globală a consolidat puterea crimei organizate şi a împins consumul la niveluri istorice ridicate”, a atras atenţia UNODC.

Angela Me a explicat că extinderea pieţei cocainei se datorează unor factori numeroşi, inclusiv concurenţei între grupările criminale, care în Europa a dus la o reducere a preţului şi a purităţii produsului.

În acelaşi timp, în Columbia, fragmentarea grupurilor armate în urma procesului de pace şi integrarea actorilor externi au sporit eficienţa producţiei.

„Cu aceeaşi cantitate de frunze de coca, se produce mult mai multă cocaină astăzi. Acest lucru a creat un cerc vicios: mai multă producţie, mai multă disponibilitate, mai mult consum”, a rezumat expertul.

Violenţa legată de traficul de cocaină s-a intensificat în multe regiuni. În Ecuador, una dintre principalele ţări de tranzit al drogurilor din America de Sud, rata omuciderilor a crescut de şase ori între 2020 şi 2023, de la 7,8 la 45,7 crime la 100.000 de locuitori, scrie EFE.

În ţările din Caraibe şi Africa de Vest, concurenţa dintre bandele criminale pentru rutele de trafic a dus, de asemenea, la o creştere a violenţei.

Chiar şi în Europa de Vest şi Centrală, creşterea pieţei de cocaină a adus cu sine episoade de violenţă legate de crima organizată.

Raportul menţionează şi cazul captagonului, deoarece căderea lui Bashar al-Assad în Siria la începutul lunii decembrie 2024 „a creat incertitudine cu privire la viitorul acestui trafic”.

Regimul lui Al-Assad, care transformase ţara într-un narco-stat, era cunoscut pentru producerea acestei amfetamine derivate dintr-un drog menit să trateze narcolepsia sau tulburarea de deficit de atenţie.

Noile autorităţi au descoperit stocuri considerabile de captagon în depozite şi foste instalaţii militare şi au confiscat toate fabricile.

Însă aceste acţiuni nu par să fi perturbat aprovizionarea până în prezent, subliniază organizaţia: ultimele capturi arată că acesta „continuă să circule liber, în special către ţările din Peninsula Arabică, ceea ce sugerează punerea pe piaţă a stocurilor acumulate anterior sau continuarea producţiei în diverse locuri”.