Pe ce se bazează contestațiile depuse la CCR împotriva numirii lui Florin Iordache la șefia Consiliului Legislativ: USR a evidențiat lipsa numărului de voturi necesare. PNL a adus două argumente în plus: lipsa bunei reputații și faptul că Iordache e membru PSD, lucru interzis de lege

USR și PNL, partidele care au atacat la Curtea Constituțională numirea lui Florin Iordache la șefia Consiliului Legislativ, își bazează contestațiile, în principal, pe lipsa voturilor necesare prevăzute de lege pentru această numire, liberalii scoțând în evidență și alte două aspecte: faptul că Iordache nu se bucură de o bună reputație și faptul că, în momentul numirii, era membru de partid, lucru interzis de lege.

USR a depus două contestații: una împotriva lui Iordahe, cealaltă împotriva lui Dircă

În sesizarea înaintată CCR, USR contestă alegerea deputatului PSD Florin Iordache în funcția de președinte al Consiliului Legislativ și a senatorului USR George Dircă la șefia Secției de evidență a legislației invocând exclusiv lipsa voturilor necesare prevăzute de lege pentru o astfel de numire.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Astfel, cei de la USR subliniază că legea 73/1993, cea care reglementează activitatea Consiliului Legislativ, prevede la articolul 9 alineatul (2) că “preşedintele Consiliului Legislativ şi preşedinţii de secţii se numesc prin votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, reuniţi în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului, pe baza a câte trei propuneri ale birourilor permanente pentru fiecare funcţie, cu avizul comisiilor juridice reunite.”

”După cum se poate observa, prevederea este clară și imperativă, tratând cu exactitate modul de numire (…), respectiv impunând condiția întrunirii majorității tuturor deputaților și senatorilor, nu doar a celor prezenți. Or, printr-un calcul matematic această majoritate ar fi rezultat numai prin întrunirea unui număr de 230 de voturi, numărul minim necesar de voturi pentru unul dintre candidați pentru ca acesta să poată fi declarat câștigător”, se arată în sesizarea USR.

USR arată și calculul pentru stabilirea numărului minim de voturi necesare, precum și voturile efective obținute de Iordache și Dircă:

• Numărul total al deputaților și senatorilor – 459;
• Numărul deputaților și senatorilor prezenți – 240;
• Numărul total de voturi exprimate – 240;
• Numărul de voturi anulate – 49;
• Numărul total de voturi valabil exprimate – 191;
• Voturi exprimate pentru Florin Iordache – 185;
• Voturi pentru George Edward Dircă – 174.

PNL aduce trei argumente în fața Curții: lipsa numărului de voturi minim necesar, lipsa bunei reputații, apartenența la partid

Liberalii au atacat doar numirea lui Florin Iordache la șefia Consiliului Legislativ, fără a contesta și numirea senatorului USR George Dircă la șefia Secției de evidență a legislației. În schimb, PNL a adus în Fața Curții Constituționale trei argumente în favoarea invalidării numirii fostului ministru al Justiției și autor al OUG 13.

Liberalii precizează că, potrivit Legii 73/1993, preşedintele Consiliului Legislativ şi preşedinţii de secţii se numesc prin votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor, reuniţi în şedinţă comună a celor două Camere ale Parlamentului, pe baza a trei propuneri ale Birourilor permanente pentru fiecare funcţie, cu avizul Comisiilor juridice reunite. Astfel, aceştia afirmă că, în contextul în care Florin Iordache a primit 185 de voturi favorabile, nu a fost întrunit numărul necesar de voturi prevăzut de lege – 234 de voturi, pentru ca acesta să fie numit preşedinte al Consiliului Legislativ (majoritatea senatorilor și deputaților era, marți, de 230, nu 234 cum eronat precizează PNL. În mod normal, majoritatea este de 233, dar mai mulți parlamentari au demisionat în urma alegerii lor în administrația locală și nu apucaseră să fie înlocuiți – n. red.).

Liberalii mai afirmă că hotărârea Parlamentului în acest caz este neconstituţională, deoarece Florin Iordache nu îndeplineşte condiţia privind buna reputaţie profesională şi morală prevăzută de Legea 73/1993, amintind că acesta a promovat în calitate de ministru al Justiţiei în Guvernul Grindeanu OUG 13/2017 şi proiectul privind amnistia şi graţierea.

„Conduita publică, din anul 2017, a domnului Florin Iordache a generat revoltă publică incompatibilă cu dispoziţia legală care solicită candidatului la funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ o bună reputaţie morală”, se arată în sesizarea de neconstituţionalitate.

Liberalii invocă în sesizare şi încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie în raport cu dispoziţiile art. 20 alin. (2) din Legea 73/1993. Aceştia arată că la dosarul de candidatură nu a fost depus un document care să ateste că Florin Iordache a renunţat la calitatea de membru al PSD.

Și fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, candidatul PNL la funcția de președinte al Consiliului Legislativ, a declarat miercuri că votul prin care contracandidatul său Florin Iordache a fost ales în această funcție nu este valabil.