G4Media.ro

Parlamentul European cere o lege privind biodiversitatea: cel puțin 30% din suprafețele…

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

11 comentarii

  1. „Să readucem natura în viața noastră” Iata noua propaganda Made in EU! Vom trai ca in jungla si ne vom plimba cu trotineta. „Progres prin regres!”, asa ar trebui sa se numeasca noua ideologie.

  2. Si cel putin 50% dintre bizoni sa fie verzi!

  3. În România, populația e în scădere, dar cantitatea de deșeuri e în creștere. Tăiem păduri să facem gropi de gunoi în vârful muntelui, de exemplu la Mestecăniș.

    • pai sigur este in crestere ca citesti prin ziare ca in fiecare zi in portul constanta se gasesc tone de deseuri „importate” de la mult iubitul vest, ne-au facut groapa de gunoi a europei.

  4. E totuși simpatic să constați inadecvarea istorică a României.

    Jumătate din România are în continuare WC în fundul curții, orașe mari din țara asta încă nu sunt conectate la rețeaua de gaz iar guvernul zgreapțănă la ușa Bruxelles-ului după bani din PNRR ca să facem și noi, în sfârșit, ceva autostrăzi.

    În timpul ăsta, Europa se preocupă de amenajare peisagistică, agricultură bio și arii naturale protejate.

    • wc-ul in fundul curtii este eco,nu consuma apa inutil,se da de mancare si la insecte (daca tot vor sa ne faca sa mancam insecte), aici suntem fruntasi ! 🙂

  5. Perfect de acord, toate tarile UE sa fie obligate sa importe ursi din Romania etc, pana se va ajunge la aceeasi biodiversitate peste tot. Oare cat va costa un pod pt. ursi in Germania, Olanda?

    • Podurile pentru ursi sunt regula (tâmpita) în UE. Asa ca au fost facute (de exemplu) si pe terenurile agricole din câmpia maghiara, la foarte multi kilometri de vreo padure.
      Vedeti pe Google Earth la 46°13’44” N, 20°35’7” E, si spre vest pe M43 cam la 4,5-5,5 km distanta. Va dati seama câti ursi traiesc în mijlocul terenurilor agricole din Ungaria?
      Nici agricultura din Austria nu duce lipsa de ursi.

    • Poduri pt. Ursi era un eufemism. Sunt de fapt destinate faunei sălbatice, de care o fi (si duduie campia maghiara de caprioare si iepuri mari de zici ca-s bursuci, nicio plăcere să dai peste unul).
      Doream doar sa atrag atentia asupra acestei ipocrizii de care nu cred ca vom scapa usor – aia se bat cu caramida în piept de cat de mari iubitori de natură sunt dar cand ajungem la lucruri concrete(vezi ce spunea Țancos Barna cu austria, n-au vrut urși relocati ca ei au 4 si cică sunt destui, da nu cumva sa mai rarim din ai noștri!) o dam cotita.
      Din ce in ce mai dezagreabilă clasa politică, atât cea statală cat si cea brukselleza!

  6. Economiile sunt in impas, industrializarea nu a dat rezultatele asteptate, o multime de uzine si fabrici au dat faliment cand nu a mai existat cerere pt produse, in special pt cele de calitate slaba sau la care costurile de productie erau prea mari. Au fost ignorate principii cum sunt cel al cererii si ofertei, nu s-a tinut seama ca nu exista suficiente piete de desfacere sau cumparatorii nu au bani, investitiile nu s-au recuperat sau nu a dus la profit, au fost folosite masini si utilaje foarte scumpe pt a fabrica niste produse depasite , inferioare calitativ etc etc. Aceste lucruri nu s-au vazut de la inceput, au trebuit sa treaca mai multe decenii si evenimente( criza energetica , prabusirea regimurilor comuniste , falimente, reforme esuate etc) pt a se cunoaste erorile. Acum pare ca se incearca sa se puna ceva in loc, de fapt altceva, insa in mare graba la noi, fara sa se cunoasca efectele care nu se vad, fara sa se invete din greselile din trecut. S-a crezut ca productivitatea si cresterea economica sunt minunate , insa nu este valabil daca produci potcoave cand nu se cauta;alt exemplu, s-au inlocuit covoarele din lana(care erau cautate ) cu mochete ieftine, tamplaria si mobila din lemn cu altele din plastic, tabla, placi din rumegus si vinilin, iar lemnul a fost exportat la altii care il valorifica superior. In agricultura e la fel. Probabil graba este motivata de ambitiile unora de a se imbogati cat mai repede si cat mai usor. Ce se va intampla daca se va descoperi iarasi, peste ani, ca s-au facut greseli (posibile din cauza politizarii si a interventiei celor de la butoane in scopul dirijarii democratiei si economiei de piata) si ca este nevoie de alta „restartare”?