Papa Francisc prezidează Vigilia Pascală la basilica Sfântul Petru din Roma, în timp ce starea sa de sănătate stârneşte preocupare

Papa Francisc prezidează sâmbătă seară Vigilia Pascală la basilica Sfântul Petru din Roma, la o zi după anularea în ultimul moment a participării sale la procesiunea ”Via Crucis” de la Colosseum, absenţă ce a ridicat noi semne de întrebare asupra stării sale de sănătate, relatează AFP, citată de Agerpres.

Suveranul pontif, în vârstă de 87 de ani, a sosit în scaunul său rulant sâmbătă seară cu puţin timp înainte de ora locală 19:30 pentru a conduce această liturghie care durează cel puţin două ore, în prezenţa a mii de credincioşi din lumea întreagă, înaintea slujbei de duminică şi a binecuvântării „Urbi et Orbi”.

Conform ritului luminii într-o basilică scufundată în obscuritate, care simbolizează învierea lui Hristos în religia catolică, Papa Francisc va pronunţa omilia şi va boteza opt adulţi.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Săptămâna Sfântă, care implică numeroase ceremonii înaintea zilei Paştelui Catolic, este un adevărat maraton pentru suveranul pontif. El şi-a anulat intempestiv vineri participarea la procesiunea ”Via Crucis”, unde organizatorii au fost nevoiţi să-i retragă fotoliul în grabă, iar comunicarea laconică a Vaticanului a alimentat preocupările legate de starea de sănătate precară a suveranului pontif şi de capacitatea sa de a guverna mai departe Biserica Catolică.

Papa Francisc a părut în ultima vreme obosit şi a delegat de mai multe ori citirea discursurilor sale, biroul său de presă vorbind despre o bronşită, afecţiune pe care a mai invocat-o pentru a justifica şi alte absenţe.

El a lăsat mereu „deschisă uşa” unei eventuale renunţări, după modelul predecesorului său Benedict al XVI-lea. Totuşi, într-o autobiografie publicată luna aceasta, el afirmă că nu are niciun „motiv serios” să-şi abandoneze misiunea şi vede o asemenea renunţare ca pe o „ipoteză îndepărtată” ce s-ar putea întâmpla doar în cazul unei „suferinţe fizice grave”.