G4Media.ro

Oficialii europeni, primiți în construcțiile-simbol ale monarhiei. Povestea celor trei clădiri care…

Oficialii europeni, primiți în construcțiile-simbol ale monarhiei. Povestea celor trei clădiri care arată fața occidentală a României

Trei evenimente oficiale au avut loc în ultimele două zile în România, după ce mai mulți demnitari europeni au ajuns la București: ceremonia de joi seară de la Ateneul Român, dineul de după organizat în Sala Tronului din Palatul Regal și întâlnirea președintelui Klaus Iohannis cu Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene și cu toți comisarii europeni.

Joi au ajuns în România cei mai importanți oficiali europeni, printre care Jean-Claude Juncker, Antonio Tajani, președintele Parlamentului European și Donald Tusk, președintele Consiliului European. De remarcat că niciunul dintre oficialii europeni nu a fost primit la Casa Poporului, actualul sediu al Parlamentului României, o clădire simbol a regimului comunist.

România a vrut să arate Europei acea față modernă și occidentală, construită în mare parte la sfârșitul secolului XIX și începutului secolului XX.

Sursă foto: Facebook

Ateneul Român a fost construit în centrul Bucureștiului acum mai bine de un secol (1886-1888). Clădirea a fost proiectată de arhitectul francez  Albert Galeron într-un stil eclectic. Ateneul a fost inaugurat pe 26 februarie 1888 și a fost, în mare parte, construit din banii donați de cetățenii capitalei prin campania ”Dați un leu pentru Ateneu”. Ateneul şi grădina din faţa acestuia sunt aşezate pe locul în care în 1730 era „Livada lui Văcărescu”, proprietatea poetului Ienăchiţă Văcărescu.

Între anii 1919–1920 clădirea Ateneului a fost folosită de autorităţile statului din acea vreme ca sediu al Camerei Deputaţilor. Pe 29 decembrie 1919, în sala mare a Ateneului, Camera a votat ratificarea unirii Transilvaniei, Basarabiei şi a Bucovinei cu România.

În anul 1944, avioanele germane cantonate la Otopeni au pornit, din ordinul lui Hitler, un atac sistematic asupra Bucureştiului. Atacul a avut loc în 24 şi 25 august, atât ziua cât şi noaptea, fiind atinse o serie de edificii de însemnătate din capitală, precum Teatrul Naţional, Palatul regal, Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa. Printre aceste obiective s-a numărat şi palatul Ateneului Român.

Palatul Regal. Construcție comandată de Carol I (1866-1914), Palatul Regal a devenit unul dintre cele mai importante simboluri ale României după Unirea din 1918. Actuala clădire servește astăzi drept Muzeul Național de Artă al României. Palatul Regal a fost proiectat de doi arhitecți străini, Paul Gottereau şi Karl Liman, angajați de regele Carol I pentru a transforma vechea reședință oficială a lui Alexandru Ioan Cuza într-o clădire modernă și somptuoasă, după toate standardele arhitecturale ale vremii.

După Marea Unire, Palatul Regal de pe Calea Victoriei a fost puţin folosit. Regele Ferdinand şi Regina Maria locuiau fie la Cotroceni, fie Peleş. Palatul nou, cel actual, a fost construit după planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu și terminat în anul 1937. Sub domnia Regelui Carol al II-lea, planurile generale ale clădirii și decorarea s-au făcut prin efortul direct al Reginei Maria a României, care a condus îndeaproape echipa de arhitecți și constructori.

La 6 septembrie 1940, după abdicarea Regelui Carol al II-lea, în Sala Tronului a avut loc ceremonia de depunere a jurământului de către Regele Mihai, în prezența generalului Ion Antonescu, a patriarhului Nicodim Munteanu și a președintelui Curții de Casație, Dimitrie Lupu.

În 1965, în Palat a fost depus trupul dictatorului Gheorghe Gheorghiu-Dej, iar în timpul dictaturii lui Nicolae Ceaușescu, Sala Tronului era cunoscută ca „Sala Consiliului de Stat a Republicii Socialiste România”, fiind folosită pentru unele evenimente oficiale ale regimului comunist.

În decembrie 2017, Mihai I a fost depus înaintea funeraliilor în Sala Tronului din Palatul Regal. Vezi aici reacția istoricului Alexandru Muraru, după ce guvernul Dăncilă a organizat dineul oficială de joi în această sală.

Palatul Cotroceni este actuala reședință a administrației prezidențiale. Între 1679 – 1681, pe acest teren situat la vest de București, pe malul drept al Dâmboviței, pe dealul Cotroceni, domnitorul Șerban Cantacuzino a întemeiat o mănăstire, defrișând o zonă dens împădurită din foștii codrii ai Vlăsiei. La începutul domniei, Principele Carol I al României primește ca reședință de vară vechile case domnești de la Cotroceni. Carol I hotărăște să construiască în incinta mănăstirii un palat, în folosința moștenitorilor Coroanei, care să-i servească drept reședință oficială în București. Planurile edificiului au fost realizate de arhitectul Paul Gottereau în stil clasic venețian.

În mai 1883 se deschide Guvernului un credit de 1 700 000 de lei pentru dărâmarea vechilor case domnești și construirea palatului de la Cotroceni. Construcția a început în anul 1888. Mai târziu, arhitectul român Grigore Cerchez a reconceput aripa nordică în stil național romantic, adăugând o sală mare, cu o terasă deasupra și două foișoare cu coloane, dintre care unul era replica faimosului foișor de la Mănăstirea Hurezi. Principesa Maria și Principele Ferdinand s-au mutat la Cotroceni în martie 1896.

În august 1916, la Palatul Cotroceni a avut loc Consiliul de Coroană, prezidat de Regele Ferdinand, în care s-a stabilit intrarea României în primul Război Mondial de partea Antantei.

Între anii 1949-1976, Palatul Cotroceni a devenit Palatul Pionierilor. Avariat în timpul cutremurului din 1977, lucrările de restaurare au durat aproximativ 10 ani, fiind coordonate de arhitectul Nicolae Vlădescu.

Palatul Cotroceni a devenit după Revoluția română din 1989 reședința oficială a Președintelui României.

Surse: Historia, MNaR, Bucharest Tourism, Digi24, Muzeul Național Cotroceni, Enciclopedia României

Surse foto: Flickr.com, Facebook

NOTĂ Robert Ciobanu este bursier al Fundației Konrad Adenauer în parteneriat cu G4Media.ro

Doneaza prin PayPal paypal icon
Donatie recurenta

Doneaza lunar pentru sustinerea proiectului G4Media

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Doneaza prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

6 comentarii

  1. Dacă am fi avut regi și regine de alde Veorica și Livache îi primeau pe ieuropeni la bloc, în garsonerie confort iii, cu țucalul cu toarta înăuntru

  2. Cam ca tot ceea ce este frumos (arhitectural) il Romania, a fost construit dupa planurile arhitectilor straini. Nu este nici o rusine, sa angajezi pe cineva care stie ceea ce are de facut.
    Daca ar fi continuat acest mod de a vedea lucrurle, Romania actuala, nu ar fi fost hidoasa, din punct de vedere arhitectural. Din pacate insa, comunismul a exacerbat nationalismul, pentru a tine sub control populatia.
    Noi suntem cei mai buni. Noi am inventat. Etc.
    Rezultatele, le vedem, le vedeti peste tot. Romania, s-a transformat intr’o hidosenie. Blocuri in stil comunist, prost facute, fara verticalitate, fara aliniere stradala, etc.
    Iar scoala romaneasca de arhitectura, a scos pe banda rulanta, arhitecti prost pregatiti, cu gusturi indoielnice, etc. Nu este vina elevilor, bineinteles. Rezultatul insa, este dezastruos. Incepand din 1975-1980 incoace. Din momentul in care batranii arhitacti, cei care au studiat inainte se schimbarea regimului in 1947, s-au retras din activitate.

    Serios, Romania a devenit ceva foarte urat. Este trist insa, irecuperabil 🙁

    • In fine, se poate schimba. Insa nu vad eu prea curand sa se faca in Romania, ceea ce a facut Hausmann la Paris.
      Ultimul care a facut-o, a fost Nea Ceasca. Insa ceea ce a fost reconstruit, a post desenat/proiectat de catre arhitectii romani. SI a iesit oribilitatea numita Casa Poporului si Bd Victoria Socialismului. Blocuri hidoase, cu tot felul de brizbrizuri, adaugate in stil pur mioritic.

  3. Se putea ca monarhistii sa spuna ca toata infrastructura realizata in vremea regalitatii a fost posibila cu plata din munca taranilor!!! Au spus vreodata monarhistii cate sute de milioane de tone de cereale si aur s-a scos din tara pe vremea regalitatii?!!! Ar spune monsrhistii ca aleea prin padure catre stana regala din sinaia a facut-o regina fara sa se mai chinuie oamenii si animalele ce au carat pietrele la deal.

  4. Aripa in care este sediul Președintelui este nou construită. Aripa veche,unde este Muzeul Cotroceni ,este cea in care au stat regii României. Este adevărat ca execuția aripii noi este de o calitate exceptionala si nu se observa nicio diferența fata de cea veche. Nu aceeași situație este la zisa „casa a poporului” unde constructorii au lucrat execrabil.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.