G4Media.ro
Economedia G4Food TechRider PetsCats

G4Media.ro

☰

Oare lipsa pregătirii adecvate a unor profesori este cea mai mare problemă…

Foto: Pexels.com

Oare lipsa pregătirii adecvate a unor profesori este cea mai mare problemă a învățământului românesc? – analiza cercetătorului Dacian Dolean

Analize • 17 Ian 2020 • • 9 comentarii

În spațiul public a fost frecvent identificată nevoia de îmbunătățire a pregătirii cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, ca soluție la ameliorarea calității educației din România. Conform acestei ipoteze, elevii români obțin scoruri slabe la evaluările internaționale (ex. PISA) în special din cauză că unii profesori sunt slab pregătiți și nu au întotdeauna un comportament stelar la clasă (ex. cazul recent al învățătoarei din Ialomița care a fost prinsă ridicând vocea la copii). Această ipoteză este plauzibilă, însă nu am să comentez mult pe marginea ei pentru că încă nu am citit un studiu empiric implementat în Romania care să o susțină.

Urmărește cele mai noi producții video G4Media

- articolul continuă mai jos -

Mi-ar plăcea să citesc rezultatele unei cercetări care să informeze publicul în ce măsură o mai bună pregătire a profesorilor din România duce la schimbările dorite în performanțele elevilor. Care să explice cum a fost conceptualizată și măsurată pregătirea profesorilor, cu ce instrumente s-a măsurat evoluția elevilor sau cum s-au controlat statistic variabilele confundate (ex. statutul socio-economic al părinților).

Am să analizez, în schimb, ce înseamnă un profesor bine pregătit din perspectiva modelelor subiectelor de pedagogie școlară și didactică aplicată disciplinelor din învățământul primar pentru examenul de titularizare afișate recent. Conform acestui document, se consideră că profesorii din învățământul primar au o pregătire bună dacă:

  1. Știu să explice detaliat conceptul de predare
  2. Știu să specifice distincția dintre strategie și stil de predare
  3. Pot să prezinte rolul strategiilor didactice interactive în eficientizarea procesului instructiv-educativ
  4. Pot să analizeze două stiluri de predare
  5. Pot să enumereze cinci categorii de competențe specific profesorului pentru învățământul primar
  6. Pot să precizeze trei elemente caracteristice personalității profesorului care contribuie la creșterea eficienței procesului de învățământ
  7. Pot să numească trei etape ale învățării bazate pe jocul de rol
  8. Știu să explice ce se înțelege prin curriculum la decizia școlii (CDȘ)
  9. Pot să prezinte componentele programelor școlare: competențe generale și sugestii metodologice
  10. Pot să detalieze demersul educativ prin proiect, numind totodată și o altă metodă alternativă de evaluare

Cu alte cuvinte, memorați, memorați și iar memorați! Dar, în același timp, nu mai cereți copiilor să memoreze și să reproducă pasaje întregi pe de rost. Ironic, nu-i așa?

Aceste tipuri de subiecte există de ani de zile. Aceeași pedagogie din manualele publicate în anii ’60. Reîncălzită. Din aceste subiecte înțelegem că un cadru didactic de învățământ primar este bun dacă va ști să identifice trei elemente caracteristice ale profesorului eficient. Candidatul la concursul de titularizare va dovedi că este un profesor excepțional dacă poate să explice rolul strategiilor didactice interactive. Iar dacă va mai ști să reproducă cu fidelitate definiția predării și să explice corect ce înseamnă CDȘ, îi va crește substanțial valoarea la catedră.

În timp ce profesorii din România își pierd timpul memorând aceste informații (ale căror eficiență asupra pregătirii elevilor nu este dovedită empiric), profesorii din alte țări beneficiază de pregătire cu adevărat științifică în științele educației. Atunci când am explicat rezultatele cercetărilor mele profesorilor din mediul pre-universitar din SUA sau Marea Britanie, am putut sa vorbesc liniștit despre scoruri standardizate și centile, sau să explic diferențele dintre diferitele metode de monitorizare a progresului citirii pe baza abaterilor standard obținute la testele aplicate. În schimb, înainte să vorbesc unei audiențe formate din profesori din România despre semnificația statistică și semnificația practică a mărimii efectului unui program de intervenție educațională care vizează corectarea deficitelor auzului fonematic printr-un studiu experimental cu distribuție aleatorie, nu pot să fac asta fără să explic, în prealabil:

  • a) ce înseamnă semnificație statistică și semnificație practică,
  • b) ce înseamnă și cum se măsoară mărimea efectului,
  • c) avantajele și dificultățile de implementare ale studiilor experimentale cu distribuție aleatorie (și pentru unii, ce sunt acestea),
  • d) cum se măsoară auzul fonematic (și pentru unii, ce înseamnă auz fonematic).

Și nu consider că este corect deloc. Profesorii din România sunt capabili să înțeleagă aceste lucruri. Nu este vina lor că nu au o pregătire adecvată în domeniul științelor educației și că evaluarea pregătirii lor profesionale depinde de măsura în care știu să reproducă definiția predării.

 

 

Disclaimer:
- G4Media nu a cerut și nu a primit niciodată fonduri guvernamentale direct sau sub forma unor campanii de informare. Acesta este un ajutor de stat mascat care distorsionează piața de media și este inacceptabil. De asemenea, G4Media nu acceptă bani de la partidele politice în afara campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare este normală în perioada alegerilor.

- G4Media nu a primit și nu acceptă reclame de la industrii precum jocuri de noroc, pariuri, alcool și tutun. Este strict opțiunea G4Media. Nu promovăm vicii care pot distruge sănătatea, viața sau cariera unor oameni.

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

9 comentarii

  1. Doamne ce prostii! În umbra tâmpeniilor astea sta lipsa de pasiune pentru o materie, corelarea cu noutatea științifică contemporana, degraderea profunda a învățatului și a științei de carte….

  2. Cea mai mare problema a invatamantului e ca poporul nu vrea invatamant de calitate si tot voteaza hoti.

    Se dau voturi pe vouchere de vacanta, frigidere etc. Asta vor romanii, o natie de maimute.

  3. De unde profesori bine pregătiți?
    Batjocoriți 30 de ani ,cu salarii de mizerie( un profesor de liceu/ gimnaziu cu 5 ani de studii superioare nu trece de coeficientul 2,8 pe lista de salarizare,care ajunge la 12),în învățământ vin doar cei ce nu și găsesc loc de muncă.Mai bine zis cele ce nu și găsesc loc de muncă și se gândesc că măcar au vacanțe(62 zile versus 48 un polițist).Este un învățământ efeminat,Domnul Trandafir,Spiru Harret.. sunt morți demult.
    Atunci când un profesor are salariul unei infirmiere ceva nu i în regulă.
    Dar asta și doresc românii,asta primesc.
    Până la urmă vom deveni o țară de procurori,judecători,grefiere,polițiști ,militari ,consilieri locali și județeni,preoți….care și vor transmite din tată n fiu meseria (și pensia bineînțeles ,specială)ca pe vremea lui Constantin cel Mare.

  4. Foarte pe scurt:

    Cât ar lua oare profesorii cei mai pregătiți din afara României, dacă ar participa la examenul de titularizare din România?

    Faptul că știu „altfel” nu i-ar penaliza oare?

    Pentru priceperea lor deosebită ar exista oare evaluatori și puncte în „baremele” de evaluare din România?

    Este examenul nostru de titularizare altceva decât un alt PAT AL LUI PROCUST, scornit de amatorii de taxonomii și de new speak din Berthelot și Ștefan Furtună?

    Sunt examenele edu.ro altceva decât o replicare a eternei paradigme a „unic și obligatoriu”-lui: VOI trebuie să știți CA MINE, pentru că EU NU sunt în stare și nici nu-mi propun să fac față la tot ce puteți și știți VOI?

  5. Nu mai vorbiți tâmpenii… Profesorii nu își mai fac treaba pt care sunt plătiți regește…. Chiar dacă muncesc cu un copil sau cu 20 tot același salariu îl iau… Pt ce sa se obosească și asa muncesc 3,4 ore pe zi…. Prea multe sporuri, prea multe mofturi în scoli.. Vor anumite clase, vor anumite facilități, vor sa aibă în clase doar copii de judecători, patroni, directori de firme ca aia își permit sa le facă mofturi le și își fac și relații cu ocazia asta… Un muncitor ce ii poate oferi doamnei/domnului profesor????nimic …. Au fost lăsați sa își facă de cap prea mult… Li se permit prea multe… Se cred DOAR EI DEȘTEPȚI… spre știința lor și NOI, PĂRINȚII AVEM STUDII SUPERIOARE POATE CHIAR MAI SUPERIOARE DECAT ALE LOR…. nu făcute la Spiru Haret pe genunchi cu x și 0….sa fie renumerati după rezultatele muncii lor… Știți ca sunt cadre didactice care nu știu sa facă o cerere de mana???… Știți ca nu știu sa facă media aritmetica… ELEMENTARA PT UN COPIL???? DAR SE BAT CU PUMNII IN PIEPT CA EI AU STUDII!!! Cu scuzele de rigoare pt DASCĂLII DE VALOARE restul Sunt ZERO!!!!!… ATÂT ȘTIU.. BANI, BANI, BANI, BANI…. NU MAI CONTEAZĂ COPII…. SUNT PLĂTIȚI PREA MULT PT CEEA CE FAC…. nu mai deschid discuția despre MEDITAȚII DE UNDE SE FAC AVERI FABULOASE FĂRĂ IMPOZITARE… ANAF-UL ȘI DNA – UL DORM CAND E VORBA DE EI…. ASTA E TARA IN CARE TRĂIM.. ȘI SA TE MAI SIMȚI ROMÂN!!!!

  7. Parerea mea: majoritatea profesorilor NU sunt PEDAGOGI, adica nu stapanesc metodele de Educatie si de Instruire si de Formare a tinerei generatii, metode care se invata dar care au nevoie de un „teren fertil” pe care sa „incolteasca recolta buna”!
    Din cate am citit, Pedagogie faci doar la Facultatea de Pedagogie si Stiintele Educatiei(pentru preuniversitar!), dar la Facultatea de Fizica sau de Chimie(un exemplu!) din care ies viitorii profesori de Fizica si Chimie NU se face!
    Ganditi-va ca absolventi a tot felul de Facultati ajung sa predea in Scoli unde LIPSA Titularilor permite asa ceva!
    Fara pic de experienta in Pedagogie!
    In plus, cand dascalul din mediul rural face naveta pe care si-o plateste singur, naveta prin trenuri neincalzite, intarziate, prin noroaiele de pe ulitele satului, ce asteptari avem de la un Profesor, oricat de dedicat ar fi el?!
    In Romania, saracia si Educatia formeaza un cerc vicios, se spune ca scapi de Saracie prin Educatie, insa saracia impiedica Accesul la o Educatie moderna de cele mai multe ori, pentru cei mai multi copii din mediile sarace….

    • Ia uite ce „pregateste” Invatamantul universitar romanesc:
      https://www.vice.com/ro/article/aegdy5/cele-mai-inutile-facultati-din-romania-145

      Cati din astia ajung sa predea in scolile din localitatile uitate de lume si nu numai?!
      Multi!!
      Uite:
      „Deşi nu sunt calificate, aproximativ 4.500 de cadre didactice predau în şcolile din România, cei mai mulţi profesori nepregătiţi fiind concentraţi în zonele din sudul şi centrul ţării.
      România este singura ţară din Uniunea Europeană unde predau profesori nepregătiţi: mai exact, 4.500 de cadre didactice necalificate se află la catedră, fiind absorbite de sistem, din lipsă de alternative. Cele mai mari procente de profesori necalificaţi, care nu au luat examenul de titularizare, sunt înregistrate în zonele SARACE din sudul şi centrul ţării, arată un studiu publicat recent de Asociaţia Human Catalyst, care a descoperit „Fenomenul Brăila“.
      Profesorii slab pregătiţi, sărăcia şi elevii fără rezultate.
      Specialiştii care au realizat Raportul subliniază că există o CORELATIE strânsă, pentru fiecare localitate cu risc socio-educaţional semnificativ, între procentul de cadre didactice NEcalificate, nivelul crescut de sărăcie şi rezultatele slabe ale elevilor.
      Cu alte cuvinte, fiecare factor îl determină pe toate celalte, iar astfel se învârt constant într-un cerc vicios al lipsei de bunăstare şi educaţie.
      „Datele oficiale indică faptul că în zonele marginalizate există un cumul de factori care AFECTEAZA Calitatea Actului de Invăţământ: aici se găsesc cei mai mulţi profesori fără pregătire, rata abandonului şcolar este printre cele mai mari din ţară, elevii care ajung în clasa a VIII-a participă într-o mică măsură la evaluarea naţională, iar cei care dau efectiv examenul obţin note mai mici comparativ cu media naţională.
      Aceste rezultate sunt confirmate inclusiv de studii ale OECD, ce indică existenţa unei corelaţii indirecte între calitatea cadrelor didactice şi nivelul de defavorizare al unităţii de învăţământ.
      Practic, aceste şcoli nu reuşesc să atragă sau să-şi menţină profesorii calificaţi, fapt ce generează un cerc vicios în ceea ce priveşte performanţele şcolare, reflectat prin procentajul mai mare al elevilor aflaţi în risc de abandon şcolar şi rezultatele modeste de la examenele naţionale“, a explicat, pentru „Adevărul”, Ionuţ Buşega, unul dintre autorii studiului.”
      https://adevarul.ro/educatie/scoala/topul-judetelor-cei-mai-profesori-necalificati-doar-mai-accepta-posturi-tara-1_5b477e0bdf52022f7524b57b/index.html

  8. Iulie 2018: „Topul judeţelor cu cei mai mulţi profesori NEcalificaţi: „Doar ei mai acceptă posturi la ţară”.
    Deşi nu sunt calificate, aproximativ 4.500 de cadre didactice predau în şcolile din România, cei mai mulţi profesori nepregătiţi fiind concentraţi în zonele din sudul şi centrul ţării.
    România este singura ţară din UE unde predau profesori nepregătiţi: mai exact, 4.500 de cadre didactice necalificate se află la catedră, fiind absorbite de sistem, din lipsă de alternative. Cele mai mari procente de profesori necalificaţi, care nu au luat examenul de titularizare, sunt înregistrate în zonele sărace din sudul şi centrul ţării, arată un studiu publicat recent de Asociaţia Human Catalyst, care a descoperit „Fenomenul Brăila“.
    Profesorii slab pregătiţi, sărăcia şi elevii fără rezultate.
    Specialiştii care au realizat Raportul subliniază că există o corelaţie strânsă, pentru fiecare localitate cu risc socio-educaţional semnificativ, între procentul de cadre didactice necalificate, nivelul crescut de sărăcie şi rezultatele slabe ale elevilor.
    Cu alte cuvinte, fiecare factor îl determină pe toate celalte, iar astfel se învârt constant într-un cerc vicios al lipsei de bunăstare şi educaţie.
    „Datele oficiale indică faptul că în zonele marginalizate există un cumul de factori care afectează calitatea actului de învăţământ: aici se găsesc cei mai mulţi profesori fără pregătire, rata abandonului şcolar este printre cele mai mari din ţară, elevii care ajung în clasa a VIII-a participă într-o mică măsură la evaluarea naţională, iar cei care dau efectiv examenul obţin note mai mici comparativ cu media naţională.
    Aceste rezultate sunt confirmate inclusiv de studii ale OECD, ce indică existenţa unei corelaţii indirecte între calitatea cadrelor didactice şi nivelul de defavorizare al unităţii de învăţământ. Practic, aceste şcoli nu reuşesc să atragă sau să-şi menţină profesorii calificaţi, fapt ce generează un cerc vicios în ceea ce priveşte performanţele şcolare, reflectat prin procentajul mai mare al elevilor aflaţi în risc de abandon şcolar şi rezultatele modeste de la examenele naţionale“, a explicat, pentru „Adevărul”, Ionuţ Buşega, unul dintre autorii studiului.
    https://adevarul.ro/educatie/scoala/topul-judetelor-cei-mai-profesori-necalificati-doar-mai-accepta-posturi-tara-1_5b477e0bdf52022f7524b57b/index.html

  9. Alo ,,Gabi”?
    Dacă ai ,,studii mai superioare” ca a lor ,de ce nu te faci dascăl ,mai ales că zici că au salarii foarte bune,să beneficieze și copiii români de competența ta.
    Cu logica stai un pic mai prost,da ,mai lucrezi un pic la ea și ți trece.Dacă au salarii babane ,de ce ar mai face meditații?
    Și ce meditații pot da profesorii de desen ,,atelier”,civică,…dintr un prăfuit orășel de provincie?
    Știi sigur ce sporuri au? Sau vorbești doar din ură?
    În afară de dirigenție(10%) pe care n o primesc toți( că s clase mai puține decât profesori) și gradația de merit pe care o primesc 16% dintre ei mai știi ceva?Și cu toate sporurile un profesor cu 5 ani studii superioare ajunge la jumătatea salariului unei asistente medicale cu studii medii.
    ,,Se cred deștepți”?Păi nu s categoria socială cea mai educată.Nu i formează ei pe toți ceilalți?Nu ești tu produsul lor?
    Opinii ca a ta ,ne au adus unde suntem și dacă o să i batjocorim în continuare copii noștrii vor suferi.Eu îmi doresc profesori bine plătiți,motivați care să scoată oameni pregătiți pentru piața muncii și viață.