O schimbare recentă în retorica Rusiei ar putea avea ca scop justificarea unei “viitoare agresiuni ruse în toată Moldova” – ISW

Schimbarea retoricii Kremlinului, care acum se declară îngrijorat de “persecutarea” vorbitorilor de limbă moldovenească din Republica Moldova, și nu doar de cea a vorbitorilor de limbă rusă, ar putea avea ca scop justificarea unei “viitoare agresiuni ruse în toată Moldova”, se arată în analiza prestigiosului Institut pentru Studiul Războiului dedicată evenimentelor din ziua de 9 mai.

“Cele două regiuni pro-ruse din Moldova, regiunea autonomă Găgăuzia și republica separatistă Transnistria, găzduiesc populații mari de vorbitori de limbă rusă, iar trecerea Kremlinului de la acuzațiile privind persecutarea vorbitorilor de limbă rusă la persecutarea vorbitorilor de limbă moldovenească indică faptul că Kremlinul încearcă probabil să justifice o viitoare agresiune rusă în toată Moldova”, potrivit sursei citate.

Analiza ISW a pornit de la declarația purtătorului de cuvânt al Ministerului rus de Externe (MAE), Maria Zaharova, care a afirmat că guvernul moldovean este implicat într-un „genocid” de tip nazist în Moldova – o inflexiune notabilă în retorica oficialilor de la Kremlin cu privire la Moldova, care este probabil menită să creeze condițiile pentru un efort rusesc de a asigura controlul asupra Moldovei și nu doar asupra unor regiuni ale acesteia, subliniază think-tank-ul.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să incluzi carbohidrații într-o dietă sănătoasă

4:20

Ce informații de pe etichetele produselor ne sunt de ajutor

6:02

Cum putem scăpa de algoritmii nedoriți de pe rețelele de socializare

6:38

Alina Pătrăhău „dăruiește aripi” copiilor bolnavi

6:05

Mircea Miclea: Profesorii trebuie să aibă 1.500 euro salariu net / Avem o criză de sănătate mintală

7:38

Zaharova a acordat un interviu de Ziua Victoriei pentru agenția de presă a Kremlinului, TASS, în care a susținut în mod absurd că președintele moldovean Maia Sandu și administrația sa se angajează în practici „eugenice” comparabile cu cele ale celui de-al Treilea Reich nazist. Zaharova s-a concentrat foarte mult pe politicile guvernului moldovean față de limba moldovenească, susținând că guvernul Sandu înlocuiește limba moldovenească cu limba română și că acest lucru constituie „elemente de genocid împotriva unui întreg popor”.

Zaharova a susținut că limba, cultura și identitatea moldovenească vor continua să existe după ce Maia Sandu va părăsi funcția și că actuala șefă de stat va lăsa „o pată întunecată în istoria Moldovei”, sugerând că Kremlinul se așteaptă ca în viitor să vină la putere o nouă administrație care nu va mai fi la fel de orientată spre Occident ca actuala guvernare. Zaharova nu a atacat în mod deosebit guvernul Sandu pentru politicile sale față de vorbitorii de limbă rusă din Moldova, așa cum au făcut recent alți oficiali ruși și pro-Kremlin din Moldova, concentrându-se în schimb asupra limbii moldovenești. Kremlinul a invocat în mod repetat nevoia autoproclamată de a proteja „compatrioții” Rusiei, în special vorbitorii de limbă rusă care se presupune că se confruntă cu discriminarea, pentru a justifica agresiunea rusă în străinătate, inclusiv în Ucraina și Moldova.

Cu toate acestea, oficialii de la Kremlin, inclusiv președintele rus Vladimir Putin, au promovat recent narațiunea că Rusia se află într-un conflict geopolitic existențial cu o presupusă mișcare nazistă modernă, care ar fi prolifică în Occident. ISW a evaluat anterior că este posibil ca mulți oameni să nu se identifice cu narațiunile Kremlinului despre „compatrioții ruși din străinătate” și că Kremlinul ar fi putut decide că afirmațiile privind „neonazismul” occidental ar putea fi mai eficiente pentru un public mai larg.

Liderii blocului electoral de opoziție pro-Kremlin „Victoria Moldovei” au participat ieri la parada de Ziua Victoriei de la Moscova, ceea ce indică și mai mult faptul că Kremlinul intenționează să folosească acești actori pentru a destabiliza întreaga Moldovă și pentru a ataca democrația și procesul de aderare a Moldovei la UE, afirmă ISW. Politicianul moldovean Ilan Șor, sancționat de SUA, guvernatorul Găgăuziei, Evghenia Guțul, și deputatul moldovean Marina Tauber, sancționată de SUA și afiliată apropiată a lui Șor, au participat la Ziua Victoriei din 9 mai la Moscova, aparent la invitația președintelui rus Vladimir Putin. Șor, Guțul și Tauber sunt principalii lideri ai recent creatului bloc electoral moldovenesc Victoria, care, se pare, va prezenta un candidat la alegerile prezidențiale moldovenești din octombrie 2024.

Participarea lui Șor, a lui Guțul și a lui Tauber la parada de Ziua Victoriei este o demonstrație publică notabilă a importanței acestor trei actori moldoveni – și, prin urmare, a blocului electoral Victoria – pentru eforturile Kremlinului în Moldova, subliniază think-tank-ul.

Deși Guțul s-a întâlnit personal cu Putin și cu alți oficiali de la Kremlin recent, iar legăturile bilaterale dintre Rusia și Găgăuzia s-au intensificat considerabil în ultimele luni, includerea lui Șor și Tauber în festivitățile de la Moscova indică și mai mult faptul că eforturile Kremlinului în Moldova nu se limitează la Găgăuzia.

“ISW continuă să evalueze că Kremlinul este implicat în eforturi de destabilizare a întregii Moldove și de împiedicare a aderării Moldovei la UE și probabil că încearcă să exploateze legăturile Găgăuziei și Transnistriei cu Kremlinul și opoziția față de autoritățile federale moldovenești ca parte a acestor eforturi mai ample”, se mai arată în această analiză a Institutului pentru Studiul Războiului.

Citește și:

• Șefa pro-rusă a regiunii autonome găgăuze: Dacă Republica Moldova aderă la UE, Găgăuzia are dreptul la autodeterminare
• Ce este Găgăuzia, regiunea autonomă în care Rusia ar putea provoca tulburări sociale: o enclavă cu populație turcică, vorbitoare de rusă, controlată politic de Moscova
• Iulian Fota avertizează că Rusia folosește platformele secesioniste din Transnistria, Găgăuzia și Bălți pentru a opri aderarea Republicii Moldova la UE