O expediție în adâncurile oceanului surprinde imagini uimitoare cu creaturi din zona minieră a Pacificului

Bureți de sticlă antici. Un „porcușor de mare roz” care se plimbă pe fundul mării. Un „unicumber” transparent plutind în adâncuri.

Aceste minunății sunt doar o primă imagine a creaturilor fantastice descoperite la 5.000 de metri sub suprafața Oceanului Pacific, într-o zonă virgină care este destinată exploatării miniere la mare adâncime a unor metale critice și rare, relatează CNN.

Resursele naturale sunt la mare căutare pentru a fi utilizate, printre altele, în panouri solare, baterii pentru mașini electrice și alte tehnologii ecologice.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Expediția de 45 de zile în zona Clarion-Clipperton, care s-a încheiat la 20 martie, a documentat biodiversitatea din câmpia abisală. Cu ajutorul unui vehicul operat de la distanță, echipa de la bordul navei de cercetare britanice James Cook a fotografiat viața din adâncuri și a prelevat mostre pentru studii viitoare.

„Putem presupune că multe dintre aceste specii vor fi noi pentru știință. Uneori au fost văzute/observate/cunoscute înainte, dar nu au fost colectate sau descrise în mod oficial”, a declarat Regen Drennan, biolog marin postdoctoral la Muzeul de Istorie Naturală din Londra.

„Aceste specimene vor fi aduse la NHM Londra pentru a fi identificate și studiate în anii următori”.

Călătoria a fost cea de-a doua efectuată de o inițiativă britanică cunoscută sub numele de proiectul Seabed Mining and Resilience to Experimental Impact, sau SMARTEX, la care participă Muzeul de Istorie Naturală, Centrul Național de Oceanografie, British Geological Survey și alte instituții.

US Geological Survey estimează că în zona Clarion-Clipperton există 21,1 miliarde de tone uscate de noduli polimetalici, care conțin mai multe rezerve de multe metale esențiale decât rezervele terestre din întreaga lume la un loc.

În cazul în care exploatarea minieră în adâncuri urmează aceeași traiectorie ca și producția de petrol în largul mării, mai mult de o treime din aceste metale critice vor proveni din minele de mare adâncime până în 2065, a estimat agenția federală.

Oamenii de știință consideră că multe dintre formele de viață care locuiesc în acest mediu ar fi puțin probabil să se recupereze în urma îndepărtării nodulilor și solicită măsuri de protecție, potrivit Muzeului de Istorie Naturală.

Ponderea biodiversității și a industriei

În apele internaționale, zona Clarion-Clipperton se află în afara jurisdicției oricărei țări. Autoritatea internațională a fundului mării, în cadrul Convenției Națiunilor Unite privind dreptul mării, a emis 17 contracte de explorare. Cu toate acestea, mai multe țări, printre care Regatul Unit și Franța, și-au exprimat prudența, susținând un moratoriu sau o interdicție asupra exploatării miniere la mare adâncime pentru a proteja ecosistemele marine și a conserva biodiversitatea.

Între 6.000 și 8.000 de specii ar putea aștepta să fie descoperite în zona Clarion-Clipperton, potrivit unui studiu publicat în iunie 2023 în revista Current Biology.

„Castravetele de mare amperima roz”, supranumit „porcul Barbie”, este una dintre cele mai mari nevertebrate care trăiesc pe fundul mărilor adânci. Împreună cu „unicumber-ul” transparent, creatura este un tip de porc de mare din familia științifică numită Elpidiidae. Porcul Barbie se hrănește cu mici cantități de deșeuri marine care coboară din apele de suprafață pe fundul mării și care sunt importante în ceea ce privește ciclul materiei organice, a explicat Drennan, care nu a fost implicat direct în expediție.

„Multe specii din această familie au dezvoltat picioare lungi și robuste care le permit să meargă pe fundul mării și organe bucale alungite pentru a alege deșeurile marine cu care se hrănesc”, a declarat Drennan prin e-mail.

Expediția a surprins, de asemenea, imagini ale unor bureți de sticlă eleganți, în formă de cupă, despre care se crede că au cea mai lungă durată de viață dintre toate creaturile de pe planetă – până la 15.000 de ani, deși echipa expediției nu știe cât de vechi sunt bureții pe care i-a fotografiat.

Anemonele de mare, rude apropiate ale meduzelor, „îndeplinesc rolul de carnivore mari care stau și așteaptă pe fundul adâncurilor marine, prinzând în tentaculele lor animale mici care înoată”, a adăugat ea.

Potrivit Muzeului de Istorie Naturală, multe dintre formele de viață care trăiesc în aceste adâncimi depind de noduli polimetalici, care se formează treptat prin procese chimice care determină precipitarea metalelor din apă în jurul fragmentelor de scoici și a dinților de rechin.

Cercetătorii estimează că este nevoie de aproximativ 1 milion de ani pentru ca acești noduli să crească cu doar câteva zeci de milimetri în dimensiune. Cei mai mari noduli cunoscuți au un diametru de aproximativ 20 de centimetri, ceea ce sugerează că aceste medii au rămas practic neschimbate pe fundul oceanului timp de zeci de milioane de ani.

Criticii spun că zgomotul ar putea perturba mamiferele marine, cum ar fi balenele și delfinii, în timp ce coloanele de sedimente, care ar putea conține compuși toxici, ridicate de echipamentele de pe fundul mării s-ar putea dispersa, afectând ecosistemele din mijlocul apei, potrivit unor cercetări recente.

De asemenea, este posibil, avertizează acești oameni de știință, ca exploatarea minieră la mare adâncime să perturbe modul în care carbonul este stocat în ocean, contribuind astfel la criza climatică.