O bombă nucleară dezamorsată in extremis

Decizia Curții Constituționale de anulare a alegerilor și de reluare a întregului proces electoral echivalează cu dezamorsarea unei bombe nucleare care risca să spulbere democrația românească aflată sub atac rusesc. Nu prea existau opțiuni pentru a preîntâmpina un dezastru de proporții. Aproape toată lumea a răsuflat ușurată vineri după amiază, în special piețele financiare și partenerii externi. România risca un cataclism politic și economic.

Greu de calificat de această dată ca fiind un abuz decizia de anulare a alegerilor, având în vedere situația extraordinară în care a ajuns România. CCR a comis destule abuzuri până acum, dar de data asta suntem în alt film.

Documentele desecretizate de CSAT și partenerii externi ai României au arătat că România a fost atacată de Rusia în timpul procesului electoral cu tactici de război hibrid în vederea influențării rezultatului alegerilor. Încă nu cunoaștem în detaliu amploarea atacului, nici toți actorii implicați, din exterior si din interior.

Nici serviciile nu cred că au reșit să culeagă toate informațiile relevante. Acum câteva zile nici măcar nu realizau foarte bine ce se întâmplă.

Constituția nu prevede ce trebuie făcut când toate instituțiile statului sunt prinse pe picior greșit în fața unei agesiuni de acest tip.

Instalarea unui președinte anti-occidental pe fondul unei campanii profesioniste de dezinformare și manipulare era un risc mult prea mare pe care România nu și-l putea permite.

Dificil de lămurit acum, pe loc, de ce aceeași Curte Constituțională a validat luni primul tur, pentru ca patru zile mai târziu să anuleze complet alegerile deși nu are atribuții legale în acest sens. De ce a durat atât de mult desecretizarea documentelor CSAT. De ce au bâjbâit insituțiile statului? Au existat complicități, trădători sau am avut de-a face doar cu incompetență crasă la vârf? Toate aceste întrebări sunt legitime dar acum trebuie să admitem că ne-a trecut un obuz pe lângă ureche.

În acest moment trebuie evitată cu orice preț escaladarea tensiunilor sociale. Urgența este calmarea societății, bulversată și confuzată de avalanșa de evenimente și manipulări. Ca orice prădător experimentat, Rusia pescuiește în ape tulburi. Prioritar, deci, este evitarea unor situații de potențial conflict social, de proteste care incită la violență și anarhie.

Din acest motiv, este posibil ca președintele Iohannis să declare stare de urgență în această seară. În interiorul stării de urgență, o serie de drepturi civile pot fi restrânse, între care și dreptul la protest. Politica va fi pusă în paranteză o vreme. Totuși, ar fi o decizie extremă, riscantă, care ar bulversa și mai tare întreaga societate.

Pe fondul stării de urgență, nu pot fi organizate alegeri. Greu de crezut că organizarea de noi alegeri poate fi organizată mai devreme de primăvara acestui an. Până atunci, statul român, ajutat de partenerii externi, trebuie să-și securizeze breșele prin care Rusia a pătruns ca în brânză până în inima lui.

Dacă nu va fi decretată stare de urgență, atunci mandatul președintelui expiră pe data de 21 decembrie, va trebui aleasă conducerea noului Parlament, numit un președinte interimar etc. Din punct de vedere politic, este greu de anticipat acum dacă blocul pro-european se va alinia în spatele unui candidat unic sau fiecare partid (PSD, PNL și USR) vor avea candidat propriu și o vom lua de la capăt cu alegerile.

Prioritatea zero a statului trebuie să fie acum o anchetă extinsă. Toți cei vinovați de aruncarea României în aer trebuie să ajungă rapid în fața justiției. Abia după ce ne lămurim ce s-a întâmplat la primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie – cât a fost atac rusesc, cât a fost trădare din interior –  putem să mergem înainte cu reluarea procesului electoral de la zero.

UPDATE 19. 17 Președintele Klaus Iohannis a anunțat că va rămâne în mandat până la depunerea jurământului de către viitorul președinte, că se va constitui noul Parlament și noul guvern. Data alegerilor prezidențiale ar urma să fie stabilită de către noul Guvern.

PS: Acest șir de abuzuri al Curții Constituționale, care au culminat cu anularea alegerilor,  va lăsa urme adânci în societatea românească. Așa cum am spus în repetate rânduri, cel mai mare rău făcut în aceste zile de foc de către judecătorii CCR este distrugerea încrederii în instituții fundamentale ale democrației: vot, alegeri libere și corecte. Că în final tot ei au evitat o nenorocire, este altă discuție. Vom vedea consecințele răului ani buni de aici înainte.