G4Media.ro

MOTIVARE Înalta Curte: Fostul ministru PSD Nicolae Bănicioiu a comis infracţiunea de…

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

14 comentarii

  1. Toti infractorii au scapat cu girul PNL . Trebuie sa fiii i di 0t sa mai votezi PNL.

  2. Justitia e perfecta, lasat galagia! (semnat Covrigarul)

  3. Avem de toate Baniciou. Au murit copii si din cauza ta dupa Colectiv.

  4. Sper celor implicați ca în sine să nu-și regrete nici unul fapta și astfel să le dea Domnul justiție divină după Vechiul testament, ochi pentru ochi și dinte pentru dinte. Nu de alta dar dacă își recunosc fapta și le mai și pare rău, după noul testament, după cuvântul lui Isus, justiția divină îi iartă.

  5. PSD-istii au furat și fura de rup.

    Toți scapă nepedepsiți.

    • Si PNL care zice ca e de drepta de ce nu face nimic ? De ce i-as vota daca acum cat sunt la guvernare ii scapa pe infractori?

  6. De asta vor sa nu mergem la vot, sa fure si sa scape nepedepsiti cu ajutorul institutiilor statului controlate de psd si pnl. Pun pariu ca daca va candida Banicioiu, electoratul psd il va alege din nou. Si, din pacate, acel 30% al PSD poate fi suficient. Asa cum si Ponta si Piedone vor fi mari „demnitari”.
    De asta trebuie iesit in numar mare la vot, chiar daca pare ca nu exista optiuni, sa nu mai lasam toti functionalii sa ne decida viitorul.

  7. Aaaaaa, dar știți cum intervine nebuna aia de prescripție?! Ca un trăsnet!

  8. Din nou o instanță națională dă cu bâta-n baltă și nu aplică deciziile CJUE privind prescripția din 23 iulie 2024 și 09.01.2024.Cele două doamne judecător cu opinie majoritară concluzionează sec faptul că decizia CJUE din 23 iulie 2024 nu privește decât infracțiunile de fraudă cu fonduri europene nu și pe cele de corupție.O motivare invalidă legal,căci omite decizia/ordonanța CJUE din 09.01.2024 a CJUE care prevede același lucru ca decizia CJUE din 24 iulie 2023,cu referire însă expresă și la infracțiunile de corupție,iar pe de altă parte decizia CJUE din 24 iulie 2023,venind în aplicarea art.325 din TFUE are în vedere nu numai fraudele cu fonduri europene,ci și corupția .Al treilea judecător care se pronunță pe temă,deși recunoaște preeminența dreptului european prin prisma celor două decizii ale CJUE referite,ne spune printr-o interpretare eronată a art.7 din CEDO că totuși deciziile CJUE nu pot fi aplicate datorită practicii judiciare neunitare create ,cu contradicții între interpretarea normelor de către instanțele naționale și cele europene,care i-ar fi creat inculpatului Bănicioiu Nicolae așteptarea legitimă(?) că va putea să opereze încetarea procesului penal împotriva lui ca efect al prescripției răspunderii penale.Și acesta este un punct de vedere invalid din punct de vedere legal.În primul rând ,pentru că domeniul de aplicare al art.7 din CEDO este prin conținut și arie de garantare același cu cel al art.49 din Carta Drepturilor și Libertăților Fundamentale și vizează ,potrivit întregii doctrine și jurisprudențe a CEDO numai materia infracțiunilor și a pedepselor, ci nu instituția prescripției răspunderii penale, normele care reglementează prescripția răspunderii penale fiind unele autonome,diferite de cele care reglementează materia infracțiunilor și a pedepselor.Așadar chiar dacă art.7 din CEDO și art.49 din Cartă garantează retroactivitatea legii penale mai favorabile(ca și neretroctivitatea legii penale mai severe dealtfel) acest domeniu sau principiu lex mitiori este privit prin conținutul celor două texte legale și prin întreagă jurisprudenșă a CEDO ca vizând o abordare exclusiv în raport cu materia infracțiunilor și a pedepselor, nu și a prescripției răspunderii penale care nu are nimic de-a face cu această materie.Instituția prescripției răspunderii penale,fie și în relație cu principiul lex mitiori,al aplicării retroactive al legii penale mai favorabile este în afara domeniului de reglementare al art.7 din CEDO, astfel că abordarea doamnei judecător Radu apare ca invalidă legal.Nici aducerea în discuție de către dna.judecător a exigențelor previzibilității și accesibilității legii pentru a-și motiva opinia separată nu este întemeiată.În primul rând pentru că aceste cerințe se referă la momentul săvârșirii faptelor imputate subiectului Bănicioiu Nicolae că infracțiuni.Asta spune și hotărârea CEDO citată de dna.judecător Jurges contra Germaniei.Ori la momentul comiterii faptelor imputate ca infracțiuni Bănicioiu Nicolae cunoștea și avea previziunea condițiilor tragerii la răspundere penală,a intervenției prescripției răspunderii penale și a efectelor întreruperii prescripției răspunderii penale.Materia legală în discuție era clară,transparentă, îi era pe deplin previzibilă și accesibilă.Ceea ce aduce dna judecător Radu în discuție pentru a motiva opinia separată pe această arie de referință sunt dispoziții legale naționale și internaționale intervenite ulterior săvârșirii infracțiunii, mult mai târziu și care datorită acestui motiv nu au niciun fel de legătură cu exigențele legale ale previzibilității și accesibilității legii penale.Încă odată instanțele naționale se fac scut în jurul deciziei 67/2022 a ICCJ,încălcănd deciziile CJUE ,Constituția României și tratatele europene privind asigurarea preeminenței dreptului european.Mă întreb oare cu ce preț fac pentru a nu știu câta oară acest lucru?

  9. Iar în ce privește infracțiunea de luare de mită ,în raport de considerentele din articol,lucrurile sunt clare -inculpatul Bănicioiu Nicolae a primit sume de bani substațiale marcate în dividende încasate printr-un interpus complice cu scopul de a asigura menținerea în funcție a managerilor unor spitale și derularea contractelor publice ale spitalelor în termenii conveniți,asigurare făcută în două etape cu derulare factuală continuă,prima prin efectul intervenției dlui.Bănicioiu Nicolae ,ca parlamentar cu atribuții conivente în materie de sănătate pe lângă ministrul sănătății în funcție și a doua prin efectul potențial legal al al exercitării propriilor atribuții derivând din funcția și demnitatea publică de ministru al sănătății.Tocmai aceste atribute legale funcționale în cele două etape, fac și distincția în ce privește încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului de trafic de influență și respectiv luare de mită,corespunzătoare celor două etape ale activității infracționale ale celui în cauză.Dumnezeule-Doamne, cum să nu existe probe privind luarea de mită,aceleași probe care confirmă traficul de inflență(reținut de instanță ca infracțiune comisă de inculpat) privesc întreaga perioadă de desfășurare a activității infracționale,inclusiv aceea în care dl.Bănicioiu îndeplinea funcția de ministru al sănătății,au la bază aceeași înțelegere inițială de asigura menținerea în funcție a directorilor spitalelor concret determinate și derularea contractelor acestor spitale conform unor parametri conveniți și acceptați de părți.Vorbim de luare de mită,în variantă primirii de sume de bani, până la urmă de ce a primit dl.ministru al sănătății Bănicioiu sumele semnificative de bani în discuție,nu în legătură cu acest scop referit care se suprapune ca țintă de realizare cu atribuțiile și prerogativele de serviciu conivente funcției sale?

    • Eu nu mă mai întreb nimic de ani de zile în legătură cu deciziile instanțelor sau cu activitatea procurorilor. Știu că sistemul este infect, iar ce nu înțeleg este doar de ce-l accepta cetățenii , atât!

  10. Și totuși hotărârea nu e definitivă,în apelul DNA se poate schimba ceva.

  11. gradina maicii infractorilor ! ccr trebuie sa aiba si ei partea lor !