Moldova. Reforma justiției începe de sus

Parlamentul de la Chișinău are programată marți demiterea procurorului general, Eduard Harunjen. O necesară schimbare în sistemul de justiție din R. Moldova presupune schimbări și la nivelul procuraturii. Dar mișcarea comportă numeroase riscuri, arată o analiză Sinopsis.

Unul dintre principalele obiective ale noii guvernări de la Chișinău este reformarea justiției. Procesul nu e însă deloc simplu și implică numeroase riscuri legate de legalitate și respectarea principiilor democratice.

Peste 30 de șefi de instituții publice, inclusiv magistrați, acuzați că ar fi deservit politic fosta guvernare, controlată de PDM, au demisionat sau au fost demiși în prima lună de mandat a guvernului condus de Maia Sandu. Nu și procurorul general, Eduard Harunjen, despre care se crede că ar fi principalul pion în construcția oligarhică a lui Vlad Plahotniuc, relatează Deutsche Welle.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Premierul Maia Sandu l-a acuzat în repetate rânduri că a blocat investigarea fraudei bancare și că ar fi fost instrumentul principal prin care Plahotniuc a impus frica (prin fabricarea dosarelor), inclusiv în rândul magistraților. Harunjen a declarat că nu va pleca benevol și și-a argumentat decizia prin faptul că nu vrea să încurajeze „imixtiunea politicului în justiție”, așa că deputații din noua majoritate parlamentară s-au văzut nevoiți să modifice legislația ca să-l poată demite.

Schimbările în sistemul de justiție au început să se producă în R. Moldova după ce oligarhul Vlad Plahotniuc a fugit din Moldova și după discursul Maiei Sandu la una din ședințele CSM în care le-a cerut magistraților să-și curețe sistemul de oameni care au comis abuzuri. Imediat au fost inițiate controale la patru instanțe de judecată, mai mulți judecători au fost suspendați, iar unii au demisionat.

În paralel, oamenii care s-au opus sistemului și au fost persecutați pentru aceasta au început să câștige procese de judecată. Este și cazul judecătoarei Domnica Manole, care a fost demisă și s-a ales cu dosar penal, în baza unui demers al lui Eduard Harunjen, adresat CSM, la 23 mai 2016, prin care cerea acordul pentru iniţierea urmăririi penale pe numele judecătoarei.

Harunjen a considerat că Domnica Manole a încălcat legea atunci când, la 14 aprilie 2016, fiind judecătoare la Curtea de Apel Chișinău, a obligat Comisia Electorală Centrală să organizeze un referendum propus de Platforma „Demnitate şi Adevăr” (în opoziție cu PDM). După trei ani de persecuții, săptămâna trecută procurorul a renunțat subit la învinuire, iar luni, 8 iulie 2019, Manole a fost achitată.

La nivelul Procuraturii, schimbările întârzie. După ce Adriana Bețișor a demisionat din funcția de procuror-șef interimar al Procuraturii Anticorupție (dar a rămas procuror responsabil de dosarul fraudei bancare), Harunjen l-a delegat în funcția de șef-adjunct al Procuraturii Anticorupție pe Adrian Popenco, procurorul care a obținut, în octombrie 2015, denunțul controversatului afacerist Ilan Șor, principalul figurant în dosarul fraudei bancare, împotriva ex-premierului Vlad Filat.

În cele din urmă, Filat, principalul oponent politic și de business al lui Plahotniuc, a fost umilit (în spațiul public au apărut imagini video în care făcea sex) și condamnat, iar Șor, deși condamnat de prima instanță la închisoare cu executare, a fost lăsat în libertate și a fugit din Moldova, odată cu Vlad Plahotniuc (potrivit președintelui Dodon), cu câteva ore înainte ca PDM să-și anunțe capitularea politică la începutul lunii iunie.

Între timp, au demisionat și judecătorii Curții Constituționale după haosul periculos pe care l-au generat prin deciziile lor în perioada 7-9 iunie. Recent, au devenit cunoscute numele pretendenților din partea CSM (doi magistrați) la fotoliile de judecători ai Curții Constituționale.  Reprezentanții societății civile urmăresc sceptic acest concurs la care, pentru două funcții, deocamdată, au aplicat doar doi pretendenți. Concursul este deschis până pe 11 iulie.

Luni, 8 iulie, a demisionat și Bogdan Zumbreanu din funcția de șef al Direcției generale urmărire penală a Centrului Național Anticorupție. Anterior, acesta a fost demis de către Parlament din funcția de director general al CNA.

Următorii care urmează a fi demiși, potrivit premierului și deputaților blocului ACUM, sunt procurorul general, întreaga conducere a Consiliului Concurenței și membrii Consiliului Audiovizualului. Dar demiterea primului nu este deloc un proces ușor.

O demitere necesară dar riscantă

Marți, 9 iulie, Parlamentul se va întruni în ședință pentru a lua o decizie în privința procurorului Harunjen. Asta după ce președintele Igor Dodon a solicitat Legislativului să facă acest lucru. „Conform legislației Republicii Moldova, imediat după efectuarea procedurilor pe dimensiunea legislativă, voi fi gata să semnez decretul de demisie a procurorului general”, a menționat Dodon. Încetarea mandatului de procuror general se constată prin decretul președintelui.

Presa controlată în continuare de fostul regim a sărit în apărarea lui Harunjen, invocând prevederea legală care stabilește că un procuror general poate fi demis doar dacă ar exista un demers în acest sens din partea Consiliul Superior al Procurorilor.

Deputații din majoritatea parlamentară sunt însă de altă părere. Potrivit deputatul PAS, Sergiu Litvinenco, art.57 din Legea cu privire la Procuratură permite demiterea procurorului general „în cazul în care s-ar constata cel puțin un motiv pentru care acesta nu putea ajunge la conducerea Procuraturii Generale”. Litvinenco susține că există cel puțin două motive pentru care Eduard Harunjen nu era eligibil pentru funcția de procuror general în momentul numirii sale în funcție.

În paralel, procurorul anticorupție Gheorghe Ciobanu a solicitat pornirea procedurii disciplinare împotriva lui Harunjen. Ciobanu susține că nu-și poate exercita activitatea în conformitate cu „convingerile profesionale reieșite din statutul de om al legii” și că vinovat de acest lucru s-ar face procurorul general, pe care îl acuză de promovarea intereselor personale, abuz și comportament ilegal. Harunjen a întors-o, spunând că el a fost cel care i-a cerut procurorului anticorupție Gheorghe Ciobanu să demisioneze, pe motiv că nu a informat conducerea instituției în legătură cu un incident din trafic în care a fost implicat fiul său.

Foto: Parlamentul Republicii Moldova (Sursa: Sinopsis)

Citește tot articolul pe Sinopsis.info