Ministrul Justiţiei, întrebat dacă dosarele Revoluţiei şi Mineriadei vor fi îngropate după moartea lui Ion Iliescu: Cu siguranţă, nu. Sunt dosare care trebuie finalizate, adevărul trebuie să fie aflat

Ministrul Justiţiei Radu Marinescu susţine că dosarele Revoluţiei şi Mineriadei vor continua şi după moartea fostului preşedinte Ion Iliescu, acuzat de crime împotriva umanităţii. ”Prin decesul domnului Ion Iliescu, verificarea sa penală încetează, însă cu siguranţă adevărul trebuie căutat şi aflat în continuare”, a spus ministrul Justiţiei, în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV. Ion Iliescu, primul preşedinte al României din perioada post-decembristă, a decedat la începutul lunii august la vârsta de 95 de ani. Dosarul Revoluţiei este încă în faza de anchetă la Parchetul Militar, după ce, în septembrie anul trecut, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis restituirea dosarului la Parchet din cauza unor vicii de procedură. Iar Dosarul Mineriadei, după o aşteptare de 35 de ani, are primul termen de judecată pe 17 octombrie, transmite News.ro.

Insider politic: Ne-am întors, domnule ministru, vă întrebam dacă odată cu Ion Iliescu au fost îngropate şi dosarele Revoluţiei şi Mineriadei. 

Radu Marinescu: Cu siguranţă nu. Dosarele acestea, care sunt dosare foarte importante, sunt dosare în care se caută un adevăr judiciar pentru o suferinţă istorică, semnificativă, sunt momente importante pentru societatea românească, sunt dosare care trebuie finalizate, adevărul trebuie să fie aflat. Prin decesul domnului Ion Iliescu, verificarea sa penală încetează, este una dintre cauzele de încetarea procesului penal, dispariţia fizică a persoanei, însă cu siguranţă adevărul trebuie căutat şi aflat în continuare. Este într-adevăr o întrebare de ce nu s-a întâmplat mai repede.

Insider politic: În 35 de ani, totuşi de ce n-am aflat o sentinţă? Să ştim şi noi dacă a fost sau nu vinovat Ion Iliescu. 

Radu Marinescu: Examinarea traseului sinuos al acestor dosare poate da anumite răspunsuri. Au fost şi cauze de o complexitate deosebită, au fost şi aceste proceduri care s-au succedat, apoi şi trimiterea cauzelor la reanalizare. O parte din explicaţii ar putea să existe şi aici, însă eu încerc să privesc în viitor şi să fiu de acord cu dumneavoastră că în niciun caz dispariţia fizică a unei persoane nu trebuie să oprească finalizarea acestor dosare.

Insider politic: În cât timp am putea să avem o sentinţă? 

Radu Marinescu: Asta ministrul Justiţiei n-ar putea să vă răspundă. Ministrul Justiţiei poate să facă ceea ce a şi făcut şi face în continuare: să transmită către organe judiciare aşteptările legitime ale cetăţeanului ca toate cauzele să fie soluţionate cu celeritate. Asta pot să o spun şi o spun cu fermitate, trebuie rezolvate cauzele şi civile, şi penale, justiţia trebuie realizată cu celeritate, dar trebuie să avem în vedere că grăbirea unor cauze, nu vorbesc de cauzele particulare la care ne raportăm, vorbesc de un principiu. Nu poţi grăbi cauzele în afara limitelor pe care celeritatea le stabileşte prin coroborare cu necesitatea de a administra probe, de a asigura drepturi şi libertăţi pentru persoane care sunt cercetate, de a te asigura dincolo de orice fel de dubiu că un lucru este stabilit. Asta poate să presupună şi o anumită durată a procedurilor. De exemplu, în cauze complexe de infracţiuni, dacă mergem în zona penală, poate sunt cauze economice care presupun administrarea unor mijloace de probă de durată, expertize, care se fac în mod ştiinţific, şi asta lungeşte procedurile. O anumită componentă a întârzierilor este justificabilă, alta, care ţine poate de o anumită lentoare, nu mai este justificabilă şi acolo trebuie acţionat ferm ca aceasta să dispară. Pentru că, cu siguranţă, trebuie să existe celeritate. 

Dosarul Mineriadei în care fostul preşedinte Ion Iliescu era judecat pentru reprimarea violentă a manifestanţilor din Piaţa Universităţii se află în procedura de cameră preliminară la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi are primul termen de judecată pe 17 octombrie. Alături de Ion Iliescu, au fost deferiţi Justiţiei pentru infracţiuni  împotriva umanităţii fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican-Voiculescu, fostul director SRI Virgil Măgureanu şi Adrian Sârbu, la acea dată consilier al premierului Petre Roman, ulterior patron de televiziune.  Procurorii militari au acuzat regimul Iliescu că a reprimat manifestanţii anticomunişti din Piaţa Universităţii şi a chemat minerii în Capitală. În urma violenţelor, 4 persoane au fost ucise, 1.300 au fost rănite şi alţi 1.200 de oameni au fost reţinuţi ilegal.

Dosarul Revoluţiei este încă în faza de anchetă la Parchetul Militar, după ce, în septembrie anul trecut, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis restituirea dosarului la Parchet din cauza unor vicii de procedură. În acest dosar, Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu erau acuzaţi de infracţiuni împotriva umanităţii. În intervalul 22-30 decembrie 1989, au survenit 857 decese, 2.382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari, potrivit datelor din dosar.