Ministerul Culturii vorbește în premieră despre cazul 10 edituri vs. biblioteca pentru corporatiști Bookster: E autorizată, dar prin aviz / Legea cere decizie de autorizare

Ministerul Culturii vorbește în premieră, prin răspunsuri transmise G4Media.ro, în cazul procesului deschis de 10 mari edituri împotriva „bibliotecii pentru corporatiști” Bookster, proces de interes major pentru piața de carte și care a stârnit, luna aceasta, vâlvă pe rețelele sociale. Discuțiile au făcut să apară unele informații legate despre acest caz, asupra căruia părțile, inclusiv instanța, au refuzat să facă lumină. Printre aceste informații se numără aceea că unul dintre motivele procesului ține de legalitatea funcționării Bookster ca bibliotecă publică autorizată. Ce spune Ministerul care trebuia să dea autorizația și care figurează, la rândul său, ca pârât în proces?

G4Media.ro a încercat să lămurească situația cerând Ministerului Culturii să explice care e, de fapt, problema și dacă Bookster este, așa cum susține, autorizată, dacă e suficient un aviz pentru a funcționa. Invocând excepții de la Legea privind liberul acces la informații, Ministerul refuză să detalieze care e poziția sa în proces.

În răspunsul semnat de ministrul Bogdan Gheorghiu, instituția guvernamentală nu clarifică explicit problema. Întrebat dacă Bookster avea nevoie, pentru a opera, de aviz sau de decizie de autorizare, Ministerul spune că biblioteca a fost „autorizată” prin „aviz” și face trimitere la litera legii, unde menționează că e nevoie de „decizie de autorizare” din partea ministerului și de avizul altui for, Comisia Națională a Bibliotecilor. Ministerul nu răspunde la întrebarea ce valoare are avizul.

Pe de altă parte, chiar în lipsa unei întrebări referitoare la subiectul drepturilor de autor, ministerul arată în răspunsul său, detaliat, că Bookster a achitat remunerații aferente.

• Context:
  Anul trecut, zece dintre cele mai mari edituri din țară și Asociația Editorilor din România (AER) au reclamat o firmă și o asociație, care operează biblioteca Bookster, pentru „acțiune în concurența neloială”. În proces apare ca pârât și Ministerul Culturii, instituția căreia îi revine sarcina să autorizeze biblioteci. Bookster – care oferă gratuit servicii de bibliotecă, dar care încheie contracte cu firme și câștigă din transportul și livrarea de cărți către angajații acelor firme – este activă de câțiva ani pe piață și spune că a efectuat până acum peste 3,2 milioane de împrumuturi. Despre caz a scris inițial HotNews.ro, în noiembrie 2019, cu precizarea că părțile refuzau să ofere orice fel de detalii relevante despre proces.
• Pe 11 februarie, s-au viralizat pe Facebook mai multe articole despre acest proces, în special un articol RFI.ro. Articolele au stârnit pe Facebook discuții între susținătorii Bookster, care criticau editurile pentru incapacitatea de adaptare la nou și pentru „lăcomie”, pe de o parte, iar pe de altă parte criticii Bookster, care arătau că acest serviciu ar fi singurul care câștiga (în defavoarea autorilor și editurilor) folosind produsul altora. Articolul menționat mai sus abordează problema astfel: „Editurile au dat în judecată Bookster, pentru că dezvoltarea acestei biblioteci care are drept clienţi angajaţii unor mari companii din România le-ar afecta vânzările. Potrivit editurilor, faptul că unele dintre cele mai noi titluri din piaţă ajung să fie împrumutate reduce apetitul de achiziţii de cărţi” – dar în articol nu sunt citate edituri, care refuză să vorbească pe această temă, ci reprezentanți Bookster.
• Dezbaterile online au indus faptul că în proces miza ține, în principal, de modelul de lucru prin care Bookster câștigă bani din livrare, spre deosebire de bibliotecile publice clasice, precum și de legalitatea funcționării bibliotecii – cu aviz sau cu decizie de autorizare.

Întrebările G4Media.ro:
1. Care este poziția Ministerului Culturii în calitate de pârât în procesul deschis de Asociația Editorilor din România și alte zece edituri împotriva Asociației Educație pentru Toți Copiii și Development Consulting SRL, entități ce operează serviciul Bookster?
2. Pentru ca o entitate precum Bookster să opereze ca bibliotecă publică de drept privat, are nevoie de aviz sau de decizie de autorizare din martea Ministerului Culturii? Ce valoare are un aviz de funcționare din partea ministerului, în astfel de situații?
3. Ministerul Culturii a acordat entităților ce operează Bookster un aviz sau o decizie de autorizare? Dacă a acordat aviz, de ce a făcut acest lucru și ce implicații legale are, din punct de vedere al Ministerului?

Răspunsul Ministerului Culturii:
„Bookster este o bibliotecă publică de drept privat și este autorizată de Ministerul Culturii prin avizul emis la data de 15.03.2013, în baza Legii Bibliotecilor nr. 334/2002.
În articolul 35 al legii menționate anterior se precizează că „Persoanele fizice sau juridice române ori străine pot înființa și finanța biblioteci publice de drept privat pe teritoriul României, conform legilor în vigoare, cu avizul de specialitate al Comisiei Naționale a Bibliotecilor și cu decizia de autorizare emisă de Ministerul Culturii și Cultelor sau, după caz, de Ministerul Educației și Cercetării”.
În ceea ce privește drepturile de autor, conform Legii Bibliotecilor, menționăm că bibliotecile finanțate din fonduri publice sunt exceptate de la plata unor contribuții privind drepturi de autor. Chiar și în condițiile de față, Asociația Educație pentru toți copiii, deținătoarea bibliotecii publice Bookster, a achitat remunerațiile pentru împrumutul public de carte, efectuat în perioada 2015-2019 către COPYRO și OPERASCRISA.RO, fapt confirmat printr-o adresă de COPYRO, Societatea de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor. Banii sunt colectați de către organismele de gestiune colectivă acreditate de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), care au obligația să îi distribuie mai departe către autori.

Cu privire la procesul în care Ministerul Culturii a fost atras de către părțile reclamante prin invocarea unei excepții de nelegalitate a avizului de funcționare a Bibliotecii Bookster, nu ne putem exprima având în vedere faptul că, în momentul de față, acesta se află în curs de derulare.

De asemenea, vă facem cunoscute următoarele prevederi ale Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, care susțin afirmația enunțată mai sus:

„Articolul 12
(1) Se exceptează de la accesul liber al cetățenilor, prevăzut la art. 1 și, respectiv, la art. 11^1, următoarele informații:
(…) f)informațiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile implicate în proces;”