Milei, miliardele Fondului Monetar Internațional și pariul pe programul său economic

Dacă ar fi o bancă normală, Fondul Monetar Internațional nu ar trebui să împrumute un singur dolar în plus Argentinei, scrie cotidianul LA REPUBBLICA, citat de Rador Radio România.

Cu toate acestea, țara condusă acum de Javier Milei se bucură în continuare de multă încredere, atât de multă încât pe 11 aprilie a primit o nouă linie de credit de 20 de miliarde de dolari.

La sfârșitul lunii trecute, potrivit celui mai recent raport al Fondului Monetar Internațional, Argentina era deja cel mai mare debitor al instituției conduse de Kristalina Georgieva, având restante 44% din creditele acordate, egale cu circa 40 de miliarde de dolari, întrecând cu mult Ucraina (12%), Egiptul (9%), Ecuadorul (7%) și Pakistanul(7%).

Acum, cu noua linie, expunerea a crescut și mai mult. Decizia de a acorda noi lichidități nu a trecut fără o oarecare durere de stomac, deoarece, potrivit unui zvon publicat de Bloomberg, aproximativ jumătate din cei 25 de membri ai consiliului executiv al FMI erau împotriva împrumutului.

Există bănuiala este că Milei a primit un tratament preferențial pentru că împrumutul ar fi fost impus de conducerea de vârf a Fondului, în ciuda faptului că fundamentele țării, în lupta cu o tentativă de restructurare economică, sunt încă șubrede.

În acelaşi timp s-ar trata și de o favoare politică în vederea alegerilor parlamentare care vor avea loc în octombrie.

Eșecurile repetate ale Argentinei

De la obținerea independenței în 1816, Argentina a intrat de nouă ori în incapacitate de plată, trei din aceste situaţii verificându-se după anul 2000, implicând investitori instituționali și familii care cumpăraseră obligațiunile țării sud-americane.

Multe dintre cele 22 de programe anterioare ale FMI în Argentina s-au încheiat cu un dezastru și, din cauza eșecurilor repetate, țara încă nu poate emite datorii și este exclusă de pe piețele internaționale.

În martie 2022, Fondul Monetar Internațional intervenise deja cu un împrumut de 44 de miliarde de dolari pentru a conduce țara către alegerile care în octombrie 2023 l-au adus pe Milei la putere.

De atunci, Fondul, al cărui acționar principal sunt Statele Unite ale lui Donald Trump, prieten și admirator al președintelui argentinian, a început să susțină politica sa economică care avea două obiective principale: 1) reducerea cheltuielilor publice și 2) stoparea inflației.

Președintele a ajustat mai multe articole bugetare, reducându-le cu aproape 30% în 2024, în special investițiile și pensiile, dar și asistența, subvențiile și salariile, o mișcare care a permis Argentinei să ajungă la un punct de echilibru, după ce a închis anul 2023 cu un deficit de 5%.

Inflația a încetinit și ea brusc, deoarece în octombrie 2023 galopa cu o rată de 142,7%. De atunci a continuat să crească până la atingerea unui vârf de 292,2% în aprilie 2024, după care a început să scadă. Cele mai recente date din martie 2025 au fost de 55,9%, un procent încă foarte mare, dar care demonstrează munca depusă.

Pe lângă perspectivele economice îmbunătățite, inflația a scăzut în ciuda devalorizării peso-ului efectuată prin crawling peg, sistem care permite unei monede, ancorată inițial de alta, să sufere modificări treptate ale cursului de schimb și să nu rămână complet stagnantă. Iar Argentina a aplicat peso-ului o modificare lunară de 2% față de dolar.

Aceste mișcări au permis cursului de schimb oficial, care înainte de alegeri era în jur de 350 de pesos pentru dolar, să se alinieze la piața paralelă. A fost ultima schimbare care a aliniat cele două cutii de viteze. Astăzi pentru un dolar e nevoie de 1.200 de pesos.

Pentru obiectivele atinse până în prezent, Milei și-a câștigat încrederea Fondului Monetar Internațional, dar acum trebuie să facă față celor mai dificile puncte ale programului său de reformă care ar trebui să conducă economia argentiniană la normalizare: 1) controale de capital și 2) peso-ul continuă să fie supraevaluat, în ciuda devalorizării implementate.

Noul pariu de 20 de miliarde al Fondului Monetar Internațional se joacă pe aceste două provocări și doar timpul va spune dacă a fost unul riscant sau nu.

A doua zi după ce a primit linia de credit, sau foarte probabil şi pentru că a obținut împrumutul, ministrul de finanțe Luis Andrés Caputo a anunțat că dorește să implementeze, înainte de termen, încetarea controalelor de capital și un nou regim de curs valutar.

Printre diversele măsuri, a fost eliminată limita impusă persoanelor fizice de a putea schimba maxim 200 de pesos pe lună și a fost anulată o regulă cunoscută sub numele de „dolar blend”, care permitea exportatorilor să schimbe o parte din vânzările lor în dolari la un curs de schimb avantajos comparativ cu cel oficial, mișcări menite să conțină deprecierea pesoului în favoarea dolarului.

Totodată, peso-ul a fost lăsat să fluctueze față de dolar, în cadrul unei benzi cuprinse între 1.000 și 1.400 care se va lărgi progresiv prin reducerea părții inferioare cu 1% și majorarea părții superioare cu 1%. Nu este încă un schimb liber, însă direcția pare clară.

Noile mișcări, ar putea împinge din nou inflația în sus, însă economiștii consideră că nu se mai putea aștepta.

Intervenția a fost necesară pentru deoarece pentru Argentina devenise prea costisitor să finanțeze crawling-peg: de la jumătatea lunii martie, Banca Centrală Argentinea a cheltuit aproximativ 2,5 miliarde de dolari pentru a susține cursul de schimb, iar din 11 aprilie, rezervele sale valutare nete erau în roșu cu aproximativ 7 miliarde de dolari.

Cuferele goale ale Argentinei au fost umpute de Fondul Monetar Internațional, care a oferit imediat 12 miliarde de dolari din cele 20 convenite. Bani care au alimentat rezervele Băncii Centrale.

Rezervele îi vor permite să vândă dolari pentru a apăra peso-ul dacă se apropie de pragul 1.400 și să-i cumpere dacă atinge pragul de 1.000. Iar Banca Centrală va putea folosi și ratele dobânzilor, prin creșterea acestora, pentru a face peso-ul atractiv.

„Sprijinirea cursului de schimb a fost foarte costisitoare pentru că inflația era mai mare decât devalorizarea planificată a cursului de schimb. În plus, existau şi o serie de controale asupra fluxurilor de capital”, explică Antonella Mori, profesor de Macroeconomie și Perspective Economice la universitatea Bocconi.

În trecut, pentru a închide deficitele bugetare, se tipăreau bani și se genera inflația. Acum, Milei a promis că nu va mai face acest lucru, punând accent pe un bun management public, pe exporturi și sosirea de capital din străinătate pentru a crea acele rezerve care astăzi au fost alimentate sub formă de împrumuturi de la Fondul Monetar Internațional. Banca americană Citi estimează că rezervele argentiniene la sfârșitul anului vor fi pozitive cu 9 miliarde.

„Dacă banda de fluctuație a pesoului se menține, și până acum pare să țină, se creează un sistem care nu este supus devalorizării. Iar un sistem stabil ar putea aduce înapoi capitalul din străinătate”, conchide Antonella Mori.