Merz şi Meloni insistă că ideea trimiterii de trupe în Ucraina nu mai este în discuţie

Desfăşurarea de trupe în Ucraina nu mai este o chestiune aflată în discuţie, au declarat sâmbătă premierul italian Giorgia Meloni şi cancelarul german Friedrich Merz la Roma, într-o conferinţă de presă comună, transmite Agerpres.

„Nu există nicio discuţie despre trimiterea de trupe în Ucraina, este ceva dincolo de orice realitate politică, nu există niciun motiv să vorbim despre asta acum”, a declarat Merz, la prima sa vizită în Italia de la preluarea mandatului.

El a călătorit la Roma pentru Liturghia inaugurală a pontificatului Papei Leon al XIV-lea la Vatican în această duminică.

Merz a insistat pe nevoia ca eforturile legate de războiul din Ucraina să se concentreze pe încheierea luptelor.

„Lucrăm acum la o încetare a focului; vrem ca armele să tacă”, a declarat cancelarul german.

La rândul său, Meloni a avut un punct de vedere similar, reiterând că trimiterea de trupe în Ucraina „nu mai este un subiect de discuţie”.

„Chestiunea soldaţilor pare să s-a încheiat”, a adăugat ea, iar acum „suntem disponibili să participăm în orice format”.

Meloni a menţionat că priorităţile actuale sunt „sprijinirea în continuare a Ucrainei în ceea ce priveşte capacităţile sale defensive” şi ajutarea Kievului să obţină „garanţii de securitate” de la Rusia.

La insistenţa reporterilor, Meloni şi-a reiterat scepticismul cu privire la ideea de a trimite soldaţi în Ucraina.

„Mi-am exprimat în mod repetat îndoielile cu privire la eficacitatea unei astfel de iniţiative, în special într-un moment în care lucrăm cu toţii la prioritatea unei încetări necondiţionate a focului”, a conchis Meloni.

Merz pledează pentru un rol mai important pentru Italia în eforturile Europei din Ucraina

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat sâmbătă că este în favoarea implicării mai intense a Italiei în eforturile europene de a pune capăt războiului din Ucraina, transmite dpa.

„Am fost de acord că Italia trebuie să joace un rol aici”, a afirmat el.

Merz a adăugat că va purta discuţii cu alţi parteneri europeni pe această temă în zilele următoare.

„Nu trebuie să ne lăsăm divizaţi în Uniunea Europeană. Nu există membri de clasa întâi sau de clasa a doua”, a apreciat noul cancelar german.

Absenţa recentă a lui Meloni de la o vizită la Kiev efectuată de liderii Franţei, Regatului Unit, Poloniei şi Germaniei a provocat iritare în Italia. Potrivit presei, Meloni nu a participat la insistenţele preşedintelui francez Emmanuel Macron.

După întâlnirea cu Merz, Meloni a declarat – fără să dea nume – că acum ar putea fi momentul să „lăsăm deoparte sensibilităţile personale care ameninţă să submineze unitatea vitală şi fundamentală a Occidentului”.

Merz a descris Italia, care este condusă de o coaliţie de dreapta din 2022, drept un „partener strategic indispensabil”.

Înaintea vizitei lui Merz la Roma, un articol apărut în cotidianul conservator german Die Welt a produs rumoare. Die Welt a scris că Italia, spre deosebire de Franţa şi Polonia, nu a fost menţionată în mod deliberat ca ţară parteneră importantă din punct de vedere strategic în acordul de coaliţie al guvernului german, aparent la insistenţele partenerului de coaliţie al lui Merz, Partidul Social Democrat (SPD).

Principalii politicieni italieni, între care ministrul de externe Antonio Tajani, şi-au exprimat indignarea faţă de articol.

„Relatările despre acest lucru sunt toate false”, a subliniat Merz după întâlnirea cu Meloni, adăugând că „nu a existat niciodată o discuţie controversată despre rolul Italiei în Uniunea Europeană” între negociatorii şefi ai partenerilor de coaliţie.

Ţările non-UE, o opţiune pentru procedurile de azil, consideră Merz

În ceea ce priveşte problema imigraţiei, Merz a sugerat sâmbătă că procedurile de azil ar putea fi realizate în ţările din afara UE, ca o modalitate de a reduce migraţia neregulamentară în Europa, potrivit dpa.

El s-a referit la încercarea Italiei de a face acest lucru prin trimiterea solicitanţilor de azil în Albania – un demers care a fost suspendat temporar de instanţele italiene.

„Dar aceasta poate fi, desigur, o opţiune”, a apreciat Merz după întâlnirea cu premierul italian Giorgia Meloni.

Coaliţia de la Roma, formată din trei partide de dreapta şi conservatoare, a decis să proceseze în Albania cererile de azil pentru migranţii interceptaţi în Marea Mediterană. După ce această politică a fost blocată în mod repetat de justiţia italiană, demersul este acum revizuit de Curtea Europeană de Justiţie pentru a vedea dacă este conform cu legislaţia europeană.

Până acum, modelul nu a fost niciodată implementat cu succes, iar taberele special construite în Albania, ţară care nu este membră a Uniunii Europene, au rămas în mare parte goale de luni de zile.

Însă Merz a declarat că Germania va lua în considerare externalizarea procedurilor de azil, în ciuda experienţei Italiei. El a recunoscut că aceasta „cu siguranţă nu este soluţia la problemă”, dar a apreciat că „ar putea ajuta la reducerea problemei”.

Cancelarul german a subliniat, de asemenea, necesitatea implementării rapide a reformei europene în materie de azil şi extinderea cooperării în cadrul Uniunii Europene pentru combaterea migraţiei ilegale.

„Nu vom mai apăsa pe frână când vine vorba de rezolvarea problemelor din Uniunea Europeană”, a promis el.

Meloni avertizează că politicile ecologice ale UE riscă să producă „deşertificare industrială”

În ceea ce priveşte politicile UE, Meloni a avertizat sâmbătă că politicile ecologice rigide ar putea distruge baza industrială a Europei şi a cerut o abordare mai prudentă a tranziţiei ecologice care protejează stabilitatea economică şi socială, relatează Reuters.

Meloni a atras atenţia că graba Uniunii Europene către trecerea la energie electrică, în special în sectorul auto, riscă să submineze capacitatea de producţie a continentului.

„Am spus adesea că într-un deşert nu este nimic verde. Înainte de orice altceva, trebuie să luptăm împotriva deşertificării industriei europene”, a insistat premierul italian.

Meloni a apreciat că aşa-numiţii combustibili alternativi, cum ar fi biocombustibilii şi hidrogenul, trebuie să joace un rol central în strategia ecologică a Europei.

Ea a criticat abordarea de reglementare a UE din trecut ca fiind prea inflexibilă, considerând că a „zdrobit” sectoare precum industria auto. Meloni şi-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea că Europa depindea de lanţurile de aprovizionare cu vehicule electrice dominate de ţări non-europene, numind aceasta o vulnerabilitate strategică.

„Cred în continuare că este contraproductiv să ne concentrăm doar pe tranziţia electrică, unde lanţurile de aprovizionare nu sunt controlate de Europa, ci de alţi actori”, a spus ea.

Meloni a îndemnat Comisia Europeană să meargă mai departe în revizuirea aspectelor cheie ale aşa-numitului Green Deal, inclusiv noi calcule ale emisiilor care iau în considerare întregul ciclu de producţie al unui vehicul, nu doar emisiile din ţeava de eşapament.

La începutul acestei luni, Parlamentul European a votat pentru flexibilizarea regulilor pentru producătorii de automobile europeni, ceea ce înseamnă că aceştia nu vor mai trebui să respecte obiectivele UE privind emisiile de CO2 pentru maşini şi camionete, care ar fi putut duce la amenzi de până la 15 miliarde de euro (17 miliarde de dolari).

În urma unui lobby intens, Comisia Europeană a propus să li se permită producătorilor de automobile să atingă obiectivele pe baza emisiilor lor medii în perioada 2025-2027, mai degrabă decât doar anul acesta.

Italia şi Germania – principalele două economii manufacturiere din Europa – ”ar trebui să conducă eforturile de restabilire a competitivităţii”, a apreciat Meloni, adăugând că sectorul auto este un domeniu în care cooperarea bilaterală ar putea avea un impact decisiv.

Merz susţine planul UE de a menţine Nord Stream închis

Totodată, potrivit dpa, Merz şi-a exprimat sprijinul pentru propunerea Comisiei Europene de a împiedica reluarea operaţiunilor gazoductelor Nord Stream în Marea Baltică, ca parte a unor noi sancţiuni împotriva Rusiei.

Cancelarul german a remarcat că discuţiile directe dintre Rusia şi Ucraina de vineri de la Istanbul, în Turcia, nu au fost la nivelul aşteptărilor sale, „în ciuda abordării maxim constructive a echipei ucrainene de negociere”.

La 10 mai, în timpul unei vizite la Kiev, Merz, preşedintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer şi premierul polonez Donald Tusk au transmis un ultimatum Rusiei, cerând o încetare a focului de 30 de zile în Ucraina şi au avertizat că, în caz de nerespectare a solicitării, UE va impune noi sancţiuni.

Europenii pregătesc acum un nou pachet de sancţiuni, care va viza în primul rând sectoarele financiar şi energetic ale Rusiei. Vineri, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dezvăluit primele detalii.

O purtătoare de cuvânt a Ursulei von der Leyen a explicat că eventuale sancţiuni asupra conductelor ar avea ca scop „să descurajeze orice interes, în special interesul investitorilor, de a desfăşura orice activitate privind Nord Stream şi în viitor”.

Gazoductul Nord Stream 1 a livrat gaz rusesc în Europa până în vara anului 2022, înainte de a fi deteriorat de explozii. Nord Stream 2 nu a intrat niciodată în funcţiune.