Meduzele physalia, nevertebrate marine veninoase, din ce în ce mai frecvente pe plajele din Franţa

Meduza physalia, un nevertebrat marin extrem de iritant, ale cărui tentacule pot ajunge la 20 de metri, creează neplăceri pe plajele din sud-vestul Franţei, care sunt închise temporar când numărul persoanelor rănite care necesită prim ajutor creşte, relatează joi agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

Meduza Physalia physalis, supranumită „corabia portugheză”, translucidă şi violacee, pluteşte la suprafaţă, ascunzându-şi filamentele lungi sub apă. Ea este veninoasă şi a stricat vacanţa multor turişti în ultimele săptămâni.

Marţi, pe plaja Uhabia din Bidart, zona de înot supravegheată a fost închisă timp de două ore şi jumătate.

„Erau peste tot; salvamarii le marcau pe cele eşuate cu beţe”, a declarat Karine, o locuitoare din zonă care a revenit a doua zi la plajă.

Flora Benoît, originară din Ain, a întâlnit o meduză physalia în apele din Saint-Jean-de-Luz. „Am ieşit rapid (din apă). Am văzut un surfer înţepat şi chiar şi pe salvamarul care o pescuia! Suntem atenţi, dar asta n-o să ne strice vacanţa”, a spus ea.

„Ştim asta din Australia”, a declarat Jason Speck, un alt turist. „Am fost deja înţepat, doare, dar asta-i viaţa”, a adăugat el.

„Ne-am trimis jet ski-ul în recunoaştere, ştiam că vine un banc şi aşa s-a şi întâmplat”, a explicat Peyo Peyreblanque, şeful serviciului de salvamari din Uhabia.

El a fost cel care a decis să arboreze temporar steagul roşu. „Cu un aflux de cinci sau şase persoane rănite nu putem să le tratăm şi să supraveghem apa. Iar în caz de pericol, singura noastră opţiune este să nu-i lăsăm pe oamenii să înoate”, a explicat el.

Rănile nu sunt uşoare. „Sunt impresionante, ca o lovitură de bici severă. În cazul unora, paralizează muşchii”, a subliniat el.

Tratamentul constă în frecarea rănii cu nisip umed, clătirea cu apă sărată şi apoi aplicarea spumei de ras. Resturile de filamente sunt răzuite cu o spatulă de lemn, iar la final pielea este spălată cu apă de mare şi oţet. Persoana rănită este ţinută sub observaţie timp de 30 de minute.

Şefa serviciului centrului specializat din cadrul Spitalului Universitar din Bordeaux, dr. Magali Oliva-Labadie, a creat protocolul după ce un studiu recent realizat în Spania – unde această vieţuitoare este de asemenea des întâlnită – a demonstrat eficacitatea oţetului în limitarea otrăvirii.

Pe baza propriilor cercetări, efectuate după afluxul de meduze din 2008 şi 2010, medicul estimează că unele complicaţii grave – tetanie musculară sau dificultăţi respiratorii, care pot duce la înec – apar „în 8-10% din cazuri”.

Şapte din zece pacienţi descriu o durere foarte mare, în cazul unora „mai puternică decât o naştere fără (anestezie) peridurală sau decât o colică renală”. Însă, aceasta nu durează mult, în general una sau două ore.

În ultimele săptămâni, „patru-cinci” cazuri grave – fără insuficienţă respiratorie – au fost înregistrate pe coasta Atlanticului, potrivit dr. Oliva-Labadie.

În departamentul Landes, mai multe persoane s-au prezentat la spital, „în special pentru durere”, a indică Stéphanie Barneix din cadrul SMGBL, care coordonează 35 de posturi de prim ajutor pe 106 kilometri de coastă.

Meduzele afectează „întreaga parte sudică a Golfului Biscaya, din Asturia, în Spania, până la nordul departamentului Landes”, a subliniat Elvire Antajan, cercetătoare la Institutul Francez pentru Cercetări Oceanice (Ifremer), pentru care episodul actual nu prezintă „nimic excepţional”.

Aceste meduze trăiesc în apele tropicale din Caraibe şi Golful Mexic şi urmează curenţii calzi ai Gulf Stream. De obicei, ele rămân în larg, însă au fost „împinse” spre mal de vânturile puternice între sfârşitul lunii iunie şi jumătatea lunii iulie, a explicat specialista.

Această vieţuitoare este puţin cunoscută, în special la vârstă reproductivă, însă prezenţa numărului mare de meduze tinere, de mărimea unui deget, surprinde în acest an. De asemenea, este dificil de anticipat traiectoria lor şi apariţia lor pe plaje.

Încălzirea climatică, care favorizează dezvoltarea meduzelor, explică prezenţa masivă a acestora? „Este prea devreme pentru a spune acest lucru”, a răspuns Elvire Antajan. „Ar trebui să studiem recurenţa vânturilor care le aduc înapoi pe coastă şi să putem stabili o legătură cu schimbările climatice”, a adăugat ea.