Marile provocări politice ale unui an istoric / Variante de joc pentru PSD, PNL, AUR și Alianța Dreapta Unită/ Moment periculos pentru UDMR

Va reuși PNL să se desprindă de îmbrățișarea PSD înaintea celor patru șiruri de alegeri? Își dorește cu adevărat Nicolae Ciucă ruptura de Marcel Ciolacu? Are PSD alternativă în afară de AUR dacă liberalii se vor decide la un moment dat să treacă în opoziție și să încerce construcția unei alianțe mai largi anti-PSD, singura variantă pentru a opri acest partid să ia toată puterea în stat?

Acestea sunt întrebările cheie pentru anul 2024. De răspunsul lor depinde cum va arăta România în următorul ciclu electoral: o democrație și mai șchioapă decât este deja, cu dezechilibre macroeconomice tot mai periculoase sau o țară care va găsi o soluție politică pentru a pune frână populismului de stânga și pentru a izola extremismul de dreapta?

De subliniat că marile bătălii politice din acest an vor arăta diferit față de ce am văzut până acum. Fenomenul mituirii presei pe scară largă de către cele două mari partide, PSD și PNL, a atins cote alarmante. Subiecte importante ajung la un număr limitat de alegători din cauză că sunt îngropate de televiziunile de știri. Apoi, de luat în calcul și ce impact vor avea noile tehnologii, la îndemâna oricui, capabile să genereze fake news și deep fake. Toate la un loc vor distorsiona competiția electorală și vor vicia în cele din urmă votul.

Variante de joc

1. Cea mai simplă, banală și probabilă variantă este că actuala coaliție PSD-PNL să meargă mai departe încă un ciclu electoral. Tot ce s-ar putea schimba în interiorul ei este raportul de forțe. Cele două partide împart acum în mod egal puterea. Totuși, în mai toate sondajele, PSD se păstrează undeva la 30% în timp ce PNL a scăzut sub 20%. Dacă va pica sub 15%, adică jumate cât partenerul de coaliție, atunci coaliția se va așeza pe alte baze. PSD va dori probabil un raport de 3/1, adică din aprox. 20 de ministere liberalii vor trebui să se mulțumească cu vreo 5, maxim șase dacă negociază bine.

Actuala coaliție se bucură de sprijinul partenerilor occidentali, din motive de stabilitate politică. România este o țară cheie în contextul războiului de agresiune al Rusiei și un partener predictibil în Europa Centrală și de Est, printre puținele guverne angajate fără rezerve în susținerea Ucrainei.

Nimeni de la Bruxelles sau Washington nu vrea ca acest ultim bastion să se scufunde într-o criză politică perpetuă și în guvernări instabile. Cu toate păcatele ei, coaliția PSD-PNL a reușit în toamna anului trecut o rocadă guvernamentală lină, pe care puțini o creditau cu șanse de reușită. În numele acestei stabilități politice, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu au acționat ca parteneri politici loiali.

Nicolae Ciucă pare convins că va fi candidatul comun la prezidențiale, pe baza unei înțelegeri cu Marcel Ciolacu și că PSD va mulțumi cu funcția de premier după alegeri. Ar fi o naivitate din partea liderului PNL să creadă că PSD nu va încerca să ia toată puterea în stat dacă poate. Liderul PSD contează pe un scor slab al PNL la europarlamentare care îl va scoate din cursă pe loialul Ciucă.

Jocul lui Marcel Ciolacu a devenit străveziu: umflă cât poate sperietoarea AUR în speranța că va intra în turul doi la prezidențiale cu candidatul acestui partid extremist, după modelul finalei Iliescu-Vadim din anul 2000. În treacăt fie spus, Ciolacu nu pare să fi renunțat nici la planul de a fi susținut de PNL și PSD la primăria Capitalei, trambulina spre Cotroceni.

2. Atenție! Totul depinde de rezultatul primei runde electorale: europarlamentarele din iunie. Acela va fi momentul adevărului pentru toate partidele. Orice scenarii și calcule își fac astăzi, ar putea fi aruncate în aer peste mai puțin de șase luni. Dacă AUR va înregistra un scor bun iar PNL va pica sub pragul de 15%, schimbarea lui Nicolae Ciucă de la vârful PNL va fi doar o chestiune de timp. Adio candidatură la prezidențiale în acest scenariu negru pentru liberali, dar foarte posibil.

Într-o astfel de situație, cu un AUR în ascensiune, n-ar fi deloc exclus ca PSD să se reorienteze. Chiar dacă acum cele două partide exclud orice colaborare, știm deja din precedentele campanii cât valorează promisiunile politicienilor când vine vorba de format majorități parlamentare și guverne. Orice este posibil. Președintele Iohannis a format o majoritate cu PSD după o campanie anti-PSD, tot în numele stabilității politice și al unui interes superior de stat.

Așadar, nu poate fi exclusă varianta unei guvernări PSD-AUR după alegerile din 2024, mai ales dacă partidul extremist va intra într-un proces de spălare cum s-a întâmplat și cu PRM în urmă cu 24 de ani, după ce a devenit al doilea mare partid din România. Apoi, n-ar fi chiar o noutate în Europa. N-ar fi nici primul, nici ultimul partid extremist care, după ce intră la guvernare, își schimbă blana.

Deja avem destule semnale că între PSD și AUR există cel puțin comunicare și potențare reciprocă. Unii merg mai departe și vorbesc chiar de infiltrarea AUR cu oameni din PSD, cu scopul de a forma un viitor grup parlamentar rupt din partidul extremist după modelul ”UNPR – Gabriel Oprea – interesul național”.

Pe de altă parte, PSD va dori să le arate liberalilor că dispun de alternativă pentru a le reduce și mai mult capacitatea de negociere, oricum afectată de performanța politică tot mai slabă.

3. Singura șansă a liberalilor, dacă nu vor să ajungă o simplă anexă a PSD care se mulțumește cu resturile guvernării, este trecerea în opoziție și începerea negocierilor cu Alianța Dreapta Unită, formată recent din USR, PMP (Eugen Tomac) și Forța Dreptei (Ludovic Orban).

Sunt puține voci în PNL care susțin acum această variantă (Rareș Bogdan, Dan Motreanu), dar situația s-ar putea schimba radical după alegerile europarlamentare când liberalii vor realiza cu cifrele pe masă amploarea dezastrului. Toate aceste partide ar câștiga lejer Bucureștiul dacă se vor decide să-l susțină încă un mandat pe Nicușor Dan.

Oricât de mult crește în sondaje, Alianța Dreapta Unită nu are nici un spațiu de joc, dacă PNL rămâne lipit mai departe de PSD. Să zicem că Drulă, Tomac și Orban vor aduna 25 de procente, cu maximă generozitate. Ce vor face cu ele? Cu cine se vor alia pentru a forma o majoritate parlamentară? PSD nu se compromite într-o combinație cu AUR, însă pentru Alianța Dreptei este pur și simplu de neconceput, o formulă imposibilă.

Însă realismul politic îi va obliga și pe ei să regândească relația cu partidul extremist AUR.

Dacă liberalii se rup însă de PSD, reușesc să treacă peste conflictele din trecut cu Drulă, cu Orban și cu Tomac (destul de greu de imaginat și asta), atunci se poate naște o alternativă reală la PSD.  Dacă se va ajunge totuși aici, atunci AUR va juca rolul de arbitru. Partidul extremist ar putea avea un cuvânt decisiv în formarea viitorului guvern,  fie cu Alianța Dreptei Unite, fie cu PSD.

Nici PSD nu poate forma singur guvern, nici Alianța Dreptei Unite, cu tot cu liberali în ea, nu va putea da o majoritate de una singură.

4. Dar mai există și varianta ca AUR să fie trimis cu totul în opoziție, cu tot succesul său electoral, iar partidele anti-PSD și PSD să facă un guvern de mare coaliție, evident totul în numele stabilității politice și al interesului superior de stat. Izolarea extremismului, iată un pretext cât se poate de bun pentru a-i aduna pe toți la un loc și pentru a ține în acest fel PSD din scurt.

Ar arăta foarte bizar, de acord, dar nimic nu mai pare chiar atât de straniu după ce președintele Klaus Iohannis, PNL și PSD au împărțit frățește puterea după ce și-au declarat război total nu mai departe de acum patru ani.

5. Unii analiști maghiari cred că 2024 va fi complicat pentru UDMR. În primul rând, există riscul să rateze pragul la europarlamentare și să nu trimită nici un reprezentant la Bruxelles. Una din explicații este chiar apropierea mult prea mare de FIDESZ. Partidul de guvernare de la Budapesta controlează mediatic inclusiv comunitatea maghiară din România. Retorica anti-UE nu va fi de natură să mobilizeze electoratul maghiar la alegerile europene, de unde și riscul ratării pragului pentru UDMR.

Dacă UDMR va intra în Parlamentul de la București, este foarte posibil ca în orice combinarică politică să nu mai fie invitați la guvernare pentru ca simplul motiv că nu va mai fi nevoie de ei,  dar și ca sancțiunea pentru apropierea mult prea mare de Budapesta.

Repet, în România nu vor mai fi două mari blocuri care se confruntă cu forțe relativ egale (dreapta vs stânga, partidele anti-PSD vs PSD), ci vom avea trei sau chiar patru blocuri politice în confruntare. Astfel, dispare nevoia de arbitrajul UDMR. Alții vor juca acest rol: AUR, PNL, posibil facțiuni din AUR etc.

6. Cred că adevărații candidați la prezidențiale încă nu au apărut. S-ar putea să-i vedem totuși în prima jumătate a anului. Ca o părere foarte subiectivă, mi-e foarte greu să-i văd pe Marcel Ciolacu sau pe Nicolae Ciucă în haina de candidat la funcția supremă în stat. Nu cred că vor ajunge acolo. Sunt fie prea vulnerabili, fie prea slab pregătiți pentru funcția de președinte al României.

Mircea Geoană nu este nici el o soluție, mai ales că nu are susținerea unui partid important.

În tot cazul, pentru România va fi un an istoric. Cele patru șiruri de alegeri vor decide direcția în care va merge țara. Vom afla dacă România are capacitate de regenerare democratică sau va rămâne mai departe o democrație cu epoleți, în care puterea se exercită și se împarte pe sub masă, netransparent.