Mărcile de lux mizează pe rujuri de 160 de dolari şi accesorii de 1.400 de dolari pentru a combate declinul industriei

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Marile companii din industria luxului caută să atragă consumatori noi prin produse mai accesibile, dar fără a-şi dilua exclusivitatea, pe fondul unei încetiniri vizibile a pieţei. În acest context, Louis Vuitton a lansat recent o colecţie de cosmetice mult aşteptată, care include rujuri la 160 de dolari bucata, balsamuri de buze şi palete de farduri, semnalând o strategie mai largă de diversificare, transmite CNBC, citat de News.ro.

”Este o mişcare foarte potrivită. Mega-brandurile ar fi înţelepte să nu îşi supraexpună produsele de bază şi să folosească categorii cu preţuri mai mici pentru a se conecta cu consumatori aspiraţionali”, a declarat Luca Solca, analist la Bernstein.

Louis Vuitton nu este singur. Prada, Celine şi Dries Van Noten au intrat şi ele în segmentul de beauty, iar Miu Miu urmează să lanseze produse proprii. Atracţia acestei categorii vine şi din marjele ridicate, spun analiştii.

În paralel, succesul accesoriilor mici şi al talismanelor de tip bag charms a determinat branduri precum Coach, Longchamp şi Louis Vuitton să lanseze versiuni extravagante – unele ajungând la 1.420 de dolari – mizând pe fenomenul ”treatonomics”, în care consumatorii aleg mici plăceri de lux chiar dacă reduc cheltuielile mari.

Strategia vine într-un moment delicat pentru industrie, afectată de tarife comerciale, costuri în creştere şi scăderea cererii, în special din China. Experienţele trecute arată că diversificarea prin categorii mai accesibile a atras generaţiile tinere şi a consolidat loialitatea faţă de brand. Totuşi, echilibrul este fragil: prea multe produse entry-level pot eroda aura de exclusivitate.

”A fost o strategie de succes acum un deceniu. Deocamdată este prea devreme să spunem dacă va funcţiona şi acum”, a spus Jelena Sokolova, analist la Morningstar.

Industria de lux pariază astfel pe o dublă miză: captarea tinerilor consumatori prin produse mai accesibile şi menţinerea interesului celor bogaţi prin articole ultra-premium, într-o piaţă unde exclusivitatea rămâne principalul capital.