G4Media.ro

Italia a câștigat EURO 2020 după penalty-uri. Portarul Gigio Donnarumma – eroul…

Italia a câștigat EURO 2020 după penalty-uri. Portarul Gigio Donnarumma – eroul unui meci dramatic. Anglia a plătit ”păcatul” penalty-ului inventat din semifinale

Portarul Gianluigi ”Gigio” Donnarumma a devenit, la doar 22 de ani, eroul Italiei după ce a apărat două penalty-uri la loviturile de departajare și a transformat squadra azzurra în campioană europeană. Italia a terminat la egalitate, 1-1, cu Anglia la finalul timpului regulamentar și al prelungirilor, iar loteria penalty-urilor a dus la victoria elevilor lui Roberto Mancini.

Meciul s-a rupt încă din minutul doi, când fundașul Luke Shaw a deschis scorul cu un șut din voleu, iar Italiei i-a trebuit o repriză să își revină din șoc. A fost nevoie de determinarea incredibilă a fundașului Leonardo Bonucci pentru a aduce egalarea, iar din acel moment Anglia și-a pierdut busola.

Meciul a curs într-o singură direcție, spre poarta lui Pickford, care și-a salvat însă echipa în toate situațiile limită. Dincolo, la poarta Italiei, Donnarumma a fost și el de netrecut, astfel că s-a ajuns la penaltyuri. Aici au ratat tocmai cei doi specialiști introduși expres de Gareth Southgate în ultimul minut – Rashford și Sancho.

Italia câștigă astfel al doilea titlu european, după cel din 1968, și face dreptate după ce Anglia a fost purtată pe brațe spre titlu atât de UEFA – care i-a rezervat șase meciuri din șapte pe teren propriu, cât și de arbitrii semifinalei cu Danemarca, mica echipă eliminată doar după un penalty inventat la căderea teatrală a lui Raheem Sterling.

Și așa se face că, în locul lui „football’s coming home”, italienii își impun propria versiune: ”Il calcio torna a casa!” Nimic mai meritat pentru o echipă de caractere incredibile, precum fundașii de fier Chiellini și Bonucci, mijlocașul naturalizat Jorginho (alintat de prieteni Haginho) și acest portar de doar 22 de ani, Gianluigi ”Gigio” Donnarumma.

Și peste toți planează harul antrenorului Roberto Mancini, cel care a transformat o echipă în derivă, demoralizată și fără vedete într-o echipă care, deși tot fără vedete, a schimbat radical ADN-ul fotbalului italian, a atacat continuu și a știut să sufere pentru victorie.

  • Desfășurarea meciului – cele mai importante momente

Anglia – Italia 2-3. Saka – apără Donnarumma, Italia e campioană europeană

Anglia – Italia 2-3. Jorginho – ratează (apără Pickford)

Anglia – Italia 2-3. Sancho – ratează (apără Donnarumma)

Anglia – Italia 2-3. Bernadeschi – gol

Anglia – Italia 2-2. Marcus Rashford – ratează (bară)

Anglia – Italia 2-2. Bonucci – gol

Anglia – Italia 2-1. Maguire – gol

Anglia – Italia 1-1 Andrea Belotti – ratează, apără Pickford

Anglia – Italia 1-1. Harry Kane – gol

Anglia – Italia 0-1. Domenico Berardi – gol

Final de meci, se trece la penalty-uri. Ce meci nebun!

Min 120: Cap Bonucci, dar mult pe lângă, și jocul se reia cu greu

Min 119: Corner Italia. Ce-ar fi…

Min 117: Meciul curge spre penalty-uri, nici o echipă nu pare capabilă să riște pentru lovitura decisivă

Min 109: Tactica e un concept supraevaluat după 110 minute de luptă și maraton pentru cei 22 de bărbați de pe teren. Acum e luptă oarbă, fotbalul lui toți-în-atac și toți-în-apărare din curtea școlii

Min 108: E rândul Italiei să se apere eroic, cu toată echipa, la asalturile englezilor

Min 107: Șut Bernardeschi din lovitură liberă de la 20 de m, pe mijlocul porții, Pickford respinge în doi timpi

Min 106: Începe a doua repriză a prelungirilor, ne îndreptăm spre loteria penalty-urilor

Min 105: Italia presează constant, par să aibă ceva mai multă benzină în rezervor

Min 103: Ocazie uluitoare a Italiei, Bernadeschis a trecut milimetric pe lângă o centrare a lui Emerson

Min 101: Anglia a reechilibrat jocul, dar jucătorii sunt aproape epuizați, construcția de rezumă la pase tot mai lungi și tot mai imprecise, greu se mai leagă secvențe de 3 pase consecutive

Min 100: Intră Grealish, dribleurul Angliei, în locul gladiatorului de categorie pană Mason Mount

Min 96: Philips trage frumos de la 20 m, după un stop pe piept desăvârșit, dar puțin pe lângă poarta lui Donnarumma

Min 95: Anglia e căzută, tonusul  lui Kane & co a scăzut ca după o saună grea. Noroc cu Sterling care scoate un corner, iar tribunele se bucură ca la un gol 🙂

Min 91: Au început prelungirile, tensiunea e palpabilă la Londra. Italia a început tot în ofensivă și presiune prelungirile

Finalul primelor 90 de minute, meciul intră în prelungiri. Nu se putea o final mai bun pentru o asemenea finală de gală

Min 90: Luptă surdă la mijlocul terenului, Sterling e mai mult pe jos implorând arbitrul să îi mai dea un fault, italienii controlează însă categoric ritmul unui meci care se îndreaptă spre prelungiri. Anglia pare stinsă acum

Min 85: Luke Shaw încearcă un nou euro-gol la Euro 2020, dar șutul din drop de la 20 de metri i-ar face fericiți doar pe fanii rugby-ului, cei atât de supărați pe excesele huliganilor britanici pe durata acestui turneu

Min 80: Chiesa a fost busculat de Walker la 18 m după o nouă cursă fantastică, dar arbitrul a lăsat jocul liber. Ce jucător – să nu uităm că Fiorentina l-a preferat pe Chiesa lui Ianis Hagi cu câțiva ani în urmă, când ambii erau tineri jucători în plină afirmare

Min 77: Renașterea Italiei e evidentă, elevii lui Mancini domină serios. Și renașterea parafată de fundașul Bonucci i se datorează în mare măsură lui Chiesa, atacantul – aripă care a hărțuit ca un cavaler neobosit ariergarda britanică până când a cedat

Min 75. Așa arată fotbalul: atacuri la fiecare minut, energie și realizări tehnice. Un meci electrizant

Min 74: Și tocmai pentru că Anglia e împinsă de la spate să atace, uită să se apere, iar Berardi rămâne singur cu Pickford și finalizează cu un șut minunat din voleu, puțin peste poartă.

Min 72: Acum se simte sentimentul urgenței în jocul Angliei, pentru care cei aproape 60.000 de spectatori s-au transformat într-un ciocan pneumatic care pune presiune, cere acțiune și goluri

Min 67: Inevitabilul s-a produs: după ce Anglia a parcat Rolls-Royce-ul în poartă, Italia nu a iertat. Italia știe prea mult fotbal pentru a nu simți frica adversarului

Min 66: Gol Italia! Gol al fundașului Bonucci după un corner influențat decisiv de colegul său de defensivă, Chiellini

Min 63: Cap Stones peste poartă din corner, un clasic britanic corner-cap, spre deliciul tribunelor de pe Wembley

Min 62: Ocazie mare Chiesa, cea mai mare a Italiei de până acum, dar Pickford reușește să respingă și de data asta. Anglia a uitat pur și simplu de ofensivă, joacă un catenaccio de cea mai pură inspirație italiană

Min 57: Ciro Immobile, atacantul fără atacuri, a fost înlocuit de Berardi, un mijlocaș ofensiv. Italia joacă acum precum Spania, fără vârf de meserie

Min 57: În fine, șut din careu al Italiei, cu Insigne încercând să finalizeze din unghi după ce englezii și-au pierdut excepționala coordonare în defensivă. Pickford a respins însă perfect

Min 53: Insigne încearcă o nouă incursiune solitară, dar șutul în cross nu are efectul a la Del Piero și rezultatul e nul

Min 51: Lovitura lui Insigne de la 18 m trece puțin pe lângă poartă. Cele mai mari ocazii ale italienilor sunt șuturi din afara careului, squadra azzurra are mari probleme cu intrarea în careul Angliei

Min 50: Lovitură liberă pentru Italia de la 18 m, perpendicular pe poartă. Cu câteva minute înainte, Sterling încercase să obțină un nou penalty reclamând un fault inexistent. Un fel de Lăcătuș 🙂

Min 46: A început repriza secundă, nici o schimbare în cele două echipe. O mare surpriză din partea lui Mancini, a cărui echipă a fost mai degrabă stinsă în prima repriză. O Italie fără nimic din exuberanța și efervescența meciurilor anterioară, un prosecco uitat în căldură

Pauză

Min 45+4: Furios pe proprii oameni de atac, fundașul de fier Bonucci a încercat o torpilă de la 25 de m, la fel de inutilă ca ananasul pe pizza

Min 45: Immobile, vâful atât de criticat al Italiei, trage primul șut spre poartă din meci, dar în blocaj. Italia joacă cu frânele de mână trase pe flancuri și cu o baionetă boantă pe post de vârf

Min 42: Italia presează steril, oamenilor lui Mancini nu le iese mai nimic. Crispare și lipsă de idei

Min 35: Ocazie enormă a lui Federico Chiesa, șut milimetric pe lângă poartă de la 20 m după o cursă superbă, în care doi  fundași englezi s-au chinuit la propriu să îl doboare, fără succes

Min 27: Insigne a încercat un șut de la 25 de m, mult pe lângă poartă însă. Italia arată fără idei acum, Chiesa se zbate fără mari soluții, Jorginho e semi-accidentat

Min 24: Minunată înțelegerea acestui joc de către Harry Kane, atacantul-căpitan al Angliei: deși vârf de meserie, el coboară până aproape de linia fundașilor și lansează majoritatea contra-atacurilor cu pase extrem de precise

Min 22: Mancini, imaginea iritării: A fost surprins de camere în timp ce îi explica unui jucător câteva indicații tactice și, în cele din urmă, i-a strigat acestuia ”Vieni qui!” (Vino aici)

Min 16: Italia a pus stăpânire pe joc, Anglia joacă pe contraatac, într-o ciudată schimbare a polilor magnetici ai planetei fotbal

Min 10: Englezii intră din nou cu mare ușurință în careul italienilor și arată o slăbiciune neașteptată a peninsularilor în defensivă. În special flancurile, ținute de Di Lorenzo și Emerson, sunt mai fragile decât vestita Linie Maginot

Min 5: Italia e forțată acum să iasă la joc, să creeze, să aibă posesia. Exact ceea ce Mancini a arătat că știe să le impună elevilor săi pe toată durata turneului, într-o neașteptată schimbare de ADN fotbalistic

Min 2: Gol Anglia, Luke Shaw din prima la colțul scurt, gol superb! Anglia, ce demonstrație de fotbal total, Italia – ce dezamăgire în defensivă. Anglia a traversat tot terenul din 4 pase, ultima fiind o centrare excepțională a lui Trippier pentru fundașul stânga Luke Show, care a tras din prima, nemarcat, direct în plasa porții unui Donnarumma părăsit de colegi

Min 1: A început meciul, cu jucătorii în genunchi pentru BLM

Echipele de start:

Anglia: Pickford, Kyle Walker, Shaw, Rice, Stones, Maguire, Harry Kane (căpitan), Sterling, Trippier, Kalvin Phillips, Mason Mount. Antrenor: Gareth Southgate

Italia: Donnarumma, Di Lorenzo, Bonucci, Giorgio Chiellini (căpitan), Verratti, Jorginho, Insigne, Emerson, Chiesa, Immobile, Barella. Antrenor: Roberto Mancini

Arbitru de centru: Björn Kuipers (Olanda)

Foto: UEFA

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

17 comentarii

  1. Meci frumos. Doi comenratori de tot … si rasul.

  2. Cel din poza nu e Bonucci 😋

  3. Cine fura semifinala nu e indreptatita sa castige finala.

    • Italia a furat si semifinala si finala si sfertul, la joc, cu toata asa zi sa revolutie a lu’ Mancini. Dar hai sa fim fani Italia ca Anglia a votat brexit, uitam ca i am aplaudat si acum ii uram pentru blm.. mama voastra de postaci ipocriti si de jurnalisti partinici … hi hi

    • Gabriel Puha, de ce esti imbecil? De ce nu te poti abtine sa amesteci sportul cu politica? De ce trebuie sa fie altcineva, in afara echipei, de faptul ca au pierdut? Faci parte din categoria de imbecili care pun vina pe altcineva: „asa a vrut dzeu”, „am pierdut pt ca suntem romani”, ” trebuia sa castige altii ca sunt interese”, etc. Nu cred ca pierdea Anglia daca jocul lor era superior Italiei.

  4. Un meci castigat la lovituri de departajare e loterie nu joc castigat

  5. Brexshit, faza pe fotbal.

  6. Sau poate Anglia a platit pt ca l-a scos din joc prin fault pe Chiesa , care s-a dovedit super-jucator; cam asta face Anglia in general , nu numai la fotbal. Imi pare rau ca n-a coborat printu din tribune sa dea cupa Italiei.

  7. ce urmeaza dupa 19 de scorpioneala rosie?

  8. Anglia nu a furat nici o semifinala. Arbitru slab si 2 prosti de la ProTv care au inflamat spritele. Cred ca nici in Danemarca nu a fost asa jale ca la ProTV. Cum vine asta, la lovit putin si nu trebuia 11 metrii? Piedica e piedica. Lacatus stie! Zici ca juca Anglia cu FCSB, si nu avea voie arbitrul sa dea nimic, doar daca il lasa Becali.
    Danezul mort de oboseala a intains un picior si ala a profitat!
    In rest, vai de Anglia cu jocul ala de ieri. O adunatura de vedete, dar departe de a fi o echipa.

  9. In seara finalei de campionat mondial din 2018 am avut sansa sa ajung in Zagreb pentru un sejur de cateva zile. Nu am vazut in viata mea o sarbatoare mai frumoasa, pasnica si civilizata! Croatii se bucurau ca niste copii mici pentru faptul ca au castigat locul 2, si au facut-o timp de 1 zi intreaga in tot orasul.
    Sarbatoreau faptul ca au castigat locul 2, nu am auzit pe nimeni sa se planga ca au pierdut finala/cupa, nu a aruncat nimeni nicio medalie de la gat, nu a plecat nimeni din fata televizoarelor la ceremonia de decernare a cupei etc.
    E o mare diferenta intre a sarbatori castigarea locului 2 si a spune ca ai pierdut finala.
    Englezii ar trebui sa invete asta, se pare ca snobismul lor celebru si-a spus si aici cuvantul: inca se mai cred buricul pamantului, celelalte natii sunt plebe pt ei – asta fiind si unul din motivele Brexitului.

    • Asta si faptul ca au umplut stadionul cu 30.000 de cazuri pe zi. Au umplut europa mai intai cu varianta engleza datorita lipsa masurilor anti pandemice si in toamna asta cu varianta delta.

    • de unde stii ca 30k oameni erau bolnavi si contagiosi? poate erau vaccinati, poate aveau test negativ. sa nu o dam in paranoia acum, nu tot timpul cand 2 oameni se intalnesc fata in fata fara masca inseamna ca unul ii da altui boala! daca mergem pe premiza asta putem sa ne luam adio pe vecie de la viata noastra de dinainte de pandemie – ne vom transforma intr-o specie complet antisociala, ca unele animale, vom fugi unii de altii, ne vom ascunde in propriile case; si ghici ce, economia va fi la pamant, ca nu poate supravietui in acest mod!

  10. Bravo Italia!
    E trist că englezii nu știu să piardă. Dar, vorba cuiva, fair-play-ul nu mai e de mult un atribut al lor. Acum oferă lumii doar spectacolul nervilor revărsați din cauza propriei neputințe și aroganța subțire a unei națiuni cândva mari, care alunecă tot mai mult pe panta decadenței..

    • Aș îndrăzni să spun că fair-play-ul nu a fost niciodată un atribut al lor. A fost o lozincă oarecare, și atât.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.