Lituania cere NATO să-i consolideze apărarea antiaeriană, după căderea unor drone pe teritoriul său / ”Noi apărăm flancul estic al NATO”

Vilnius, 5 aug /Agerpres/- Lituania a cerut NATO să-i consolideze apărarea antiaeriană, după ce în mai puţin de o lună două drone militare ruseşti aparent dezorientate de sistemele ucrainene de război electronic au pătruns în spaţiul său aerian venind dinspre Belarus, a transmis marţi Ministerul lituanian de Externe, potrivit Reuters.

Apărarea antiaeriană „nu trebuie să fie doar responsabilitatea Lituaniei, întrucât noi apărăm flancul estic al NATO”, a declarat presei ministrul lituanian de externe, Kestutis Budrys, transmite Agerpres.

Acesta şi colegul său de la Apărare i-au adresat secretarul general al NATO, Mark Rutte, o scrisoare în care afirmă că Alianţa trebuie să demonstreze că este pregătită să apere „fiecare centimetru din teritoriul său”.

În cel mai recent incident, o dronă a trecut graniţa Lituaniei pe 28 iulie. Ministerul lituanian al Apărării estimează că această dronă a fost lansată de Rusia în direcţia Ucrainei, dar a fost dezorientată de sistemele de război electronic ale armatei ucrainene.

Pentru a combate dronele, pe lângă sistemele de apărare aeriană folosite pentru a le doborî, Ucraina foloseşte şi mijloace de război electronic, inclusiv tehnica denumită „GPS spoofing”, o tehnologie care deturnează dronele de la traiectorie prin interferenţe în coordonatele lor GPS corecte, astfel că dronele se prăbuşesc la întâmplare departe de ţintele prestabilite.

Respectiva dronă a fost găsită prăbuşită într-o zonă de intrucţie militară la aproximativ 100 de kilometri de graniţa cu Belarus şi conţinea două kilograme de explozibil.

Potrivit şefului Statului Major al armatei lituaniene, aceasta era o dronă Gerbera, o replică din lemn a dronei kamikaze iraniene Shahed, aceasta din urmă fiind folosită intens de armata rusă în atacurile asupra Ucrainei.

O altă dronă Gerbera a pătruns în Lituania tot dinspre Belarus pe 10 iulie, provocând panică în rândul autorităţilor ţării baltice. Premierul Gintautas Paluckas (care între timp a demisionat) şi preşedintele parlamentului, Saulius Skvernelis, au fost atunci duşi pentru scurt timp în adăposturi antiaeriene. În cele din urmă, autorităţile şi-au dat seama că drona nu reprezenta niciun pericol.