Liberation: Retorică naționalistă, strategie a tăcerii – cum a ieșit învingător în România candidatul de extrema dreaptă George Simion în primul tur al alegerilor prezidențiale

Analiză a publicației franceze de stânga Liberation, preluată de Rador:

Mânat de neîncrederea populară în sistemul politic și de normalizarea retoricii naționaliste, Simion a reușit să-i capteze pe alegătorii lui Călin Georgescu, frustrați de anularea alegerilor anterioare.

Acum cinci ani, extrema dreaptă era practic inexistentă pe scena politică românească. Un fost șef de galerie naționalist pe nume George Simion tocmai înființase Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR) și primea 1% din voturi la alegerile europene. Același George Simion a zdrobit acum la primul tur al alegerilor prezidențiale din România, obținând aproape 41% din voturi, cu zece puncte mai mult decât estimaseră sondajele. Cel mai apropiat concurent al său, Nicușor Dan, primarul Bucureștiului, a obținut 21% din voturi.

Ca să înțelegem succesul lui Simion, trebuie să ne întoarcem la alegerile din noiembrie și la surprinzătoarea victorie a suveranistului Călin Georgescu. Acest teoretician al conspirației pro-rus, cu retorica sa mistică, în mare parte necunoscută cu doar câteva zile înainte de primul tur, a câștigat cu 23% după o campanie pe TikTok, ducând la un val de susținere pentru extrema dreaptă la alegerile legislative. Însă, din cauza manipulării pe rețelele de socializare în favoarea sa, probabil orchestrată de la Moscova, votul a fost anulat de Curtea Constituțională, iar lui Georgescu i-a fost interzis să candideze la noile alegeri prezidențiale care au avut loc în acest weekend.

Boicotul dezbaterilor televizate

„Anularea alegerilor prezidențiale a fost decizia corectă la momentul respectiv. A fost un mecanism de urgență pentru a apăra democrația și orientarea europeană a țării”, susține Adina Marincea, specialistă în extrema dreaptă și cercetătoare la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România. Dar această decizie l-a transformat pe Georgescu într-un martir pentru susținătorii săi și pentru numeroșii români deja foarte suspicioși față de «sistemul» reprezentat de partidele tradiționale.

George Simion a înțeles bine acest lucru. Întreaga sa campanie a fost construită în jurul apărării lui Georgescu, pe care a promis că îl va aduce la putere dacă va fi ales, prin «referendum, alegeri parlamentare anticipate sau prin formarea unei coaliții în Parlament care să-l numească prim-ministru»”.

Președintele AUR, al cărui partid este alături de polonezii din PiS și Fratelli d’Italia în Parlamentul European, a făcut tot posibilul să-și arate apropierea de Georgescu, în special mergând la vot alături de el.

Pentru a câștiga alegătorii lui Georgescu, el a imitat și strategia tăcerii a acestuia, boicotând dezbaterile televizate dintre candidați. „Alegerile au avut loc în noiembrie, ceea ce se întâmplă astăzi este o șaradă. Nu voi legitima lovitura de stat. Din respect pentru democrație și vocea poporului, nu voi participa la această dezbatere”, a declarat el săptămâna trecută, prezentându-se pentru doar câteva minute la una dintre ele.

Oricât de cinic și periculos ar fi pentru încrederea românilor, strategia a funcționat. Simion a primit peste 3,8 milioane de voturi, cu 400.000 mai multe decât numărul total de voturi exprimate pentru Georgescu și el însuși în noiembrie.

Tribunul de extrema dreaptă datorează acest succes masiv și diasporei. Milioanele de români care locuiesc în străinătate s-au îndreptat în masă spre extrema dreaptă, așa cum au făcut-o în timpul alegerilor din iarnă. În Europa de Vest, unde diaspora este cea mai numeroasă, Simion a atins scoruri de nivel sovietic: aproape 75% în Germania, Italia și Spania.

Umilință pentru guvern

Acest vot a fost alimentat de o dublă frustrare, alimentată de anularea alegerilor din decembrie și de resentimentul românilor din străinătate față de partidele de guvernământ. Adesea le învinovățesc pentru exilul lor economic forțat și pentru lipsa locurilor de muncă bine plătite din România.

„Acești oameni care locuiesc în străinătate trăiesc într-o bulă digitală românească, care se concentrează pe toate problemele țării. Există o prăpastie uriașă între succesul economic real al României, care a depășit Grecia și Ungaria în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor [în paritatea puterii de cumpărare, nota editorului], și țara prezentată pe rețelele de socializare”, consideră Cristian Pîrvulescu, profesor la Universitatea Națională de Studii Politice și Administrative. „Extrema dreaptă valorifică excelent și frustrarea clasei de mijloc rurale și a orașelor mici, care nu a beneficiat atât de mult pe cât sperase de pe urma aderării la UE”.

Pentru partidele din coaliția guvernamentală, votul a însemnat respingerea din partea alegătorilor. Candidatul lor comun, Crin Antonescu, desemnat să blocheze extrema dreaptă, nu a ajuns nici măcar în turul al doilea, cu doar 20% din voturi. Confruntat cu acest eșec, premierul Marcel Ciolacu a demisionat luni. Partidul Social Democrat a ales să se retragă din coaliția formată cu liberalii din PNL și partidul minorității maghiare. Această mișcare lasă țara fără guvern și fără majoritate, în timp ce extrema dreaptă controlează o treime din locurile din Parlament.

Persoana pe care urnele au desemnat-o să-l înfrunte pe George Simion în turul al doilea se numește Nicușor Dan. Matematician format la Sorbona și primar al Bucureștiului, Dan a candidat independent, cu un discurs pro-european și anticorupție.

Normalizarea retoricii de extrema dreaptă

Sarcina cu care se va confrunta în runda a doua pentru a-l învinge pe Simion este imensă. O parte din voturile pentru Victor Ponta (13%), fost premier social-democrat convertit în opozant al sistemului, cu un discurs trumpist și suveranist, se va muta probabil către Simion.

Claudiu Năsui, deputat din partea partidului reformator USR, se teme, însă, că nu toți alegătorii lui Crin Antonescu îl vor susține pe Nicușor Dan. „Electoratul PSD, care a fost instruit să voteze pentru Antonescu în primul tur, este foarte tradiționalist și sensibil la populism. S-ar putea să-l prefere pe Simion în locul lui Dan”, crede el.

Pentru Adina Marincea de la Institutul Național pentru Studiile Holocaustului, pagubele politice provocate de extrema dreaptă sunt deja clar vizibile în țară. „Retorica rasistă, antisemită și xenofobă trece printr-o normalizare accelerată. Partidul lui Simion, AUR, a fost puternic implicat în acest proces încă de la intrarea în parlament, minimalizând Holocaustul și răspândind teorii ale conspirației. Întregul spectru politic este deja inspirat de extrema dreaptă, iar dacă Simion câștigă, nu putem decât să ne temem de o accelerare a acestei mișcări”, explică cercetătoarea.

Sfârșitul ajutorului militar acordat Ucrainei

Ipoteza din ce în ce mai credibilă a venirii lui Simion la președinție ridică, de asemenea, numeroase semne de întrebare diplomatice și geopolitice. Șeful statului român are un rol relativ secundar, dar este influent în probleme de politică externă și de apărare. El este cel care participă la Consiliile Europene.

Simion a menționat adesea că va pune capăt ajutorului militar românesc către Ucraina. O decizie care s-ar putea dovedi dezastruoasă dacă Bucureștiul decide să nu mai permită tranzitul armelor prin teritoriul său către Kiev, întrucât România, care se învecinează cu Ucraina, a devenit un membru cheie al NATO pe flancul estic. Dar, pentru a-l flata pe Donald Trump, pe care îl admiră de mult timp, Simion a promis dublarea cheltuielilor pentru apărare la 4% din PIB.

„Cel mai rău scenariu ar fi un președinte Simon complet aliniat cu viziunea trumpistă asupra lumii. Pentru Uniunea Europeană și pentru Ucraina, aceasta ar fi o veste foarte proastă, mai ales dacă președintele american continuă să-l lingușească pe Vladimir Putin”, consideră Claudiu Năsui.

„În cel mai bun caz, dacă Simion va fi ales, putem spera că va urma o traiectorie precum Giorgia Meloni, de care s-a apropiat la nivel european”.

Dacă naționalistul român va câștiga, la masa Consiliului European ar ajunge acum cel puțin patru șefi de stat și de guvern de extrema dreaptă sau pro-ruși.

Traducerea Rador: Ruxandra Lambru