Legătura dintre pierderea auzului și demență: ce recomandă specialiștii

Un nou studiu aduce în atenție posibila legătură între pierderea auzului și riscul de demență, sugerând că tratarea problemelor de auz ar putea aduce beneficii și creierului. Deși cercetătorii nu au stabilit încă o relație cauzală, audiologul Nicholas Reed, coautor al studiului și membru al NYU Langone Health Optimal Aging Institute, recomandă monitorizarea sănătății auditive ca prioritate, relatează The Guardian.

Pierderea auzului poate fi cauzată de factori genetici, de stilul de viață (precum fumatul) sau de boli cronice. Cea mai frecventă formă este pierderea auditivă legată de vârstă – presbiacuzia. Reed explică faptul că auzul nu se degradează uniform, ci pe frecvențe diferite, ceea ce duce la confuzie și dificultăți în înțelegerea conversațiilor. Totodată, această problemă este adesea ignorată sau normalizată odată cu înaintarea în vârstă, ceea ce poate afecta inclusiv comunicarea cu personalul medical.

Cercetările preliminare indică o asociere între pierderea auzului și declinul cognitiv, dar nu o relație directă de cauzalitate. Un studiu recent realizat pe un eșantion de aproape 3.000 de adulți cu vârste între 66 și 90 de ani a constatat că 32% din riscul de demență ar putea fi atribuit pierderii de auz măsurate audiometric. Reed sugerează că lipsa stimulării auditive ar putea duce la atrofie cerebrală accelerată, în timp ce izolarea socială cauzată de dificultățile de comunicare poate slăbi memoria și conexiunile sociale.

Recomandări pentru prevenirea pierderii auzului

Deși factorii genetici sau îmbătrânirea naturală nu pot fi controlați, este posibilă prevenirea pierderii de auz prin:

• evitarea zgomotelor puternice (construcții, muzică la volum ridicat);

• folosirea căștilor cu protecție auditivă (de preferat căști over-ear în locul dopurilor);

• controlul tensiunii arteriale și al diabetului;

• adoptarea unui stil de viață sănătos.

Reed recomandă efectuarea unui test auditiv începând cu vârsta de 30–40 de ani pentru a identifica devreme eventualele schimbări.

Deși pierderea auzului nu poate fi întotdeauna inversată, există soluții eficiente, precum aparatele auditive – disponibile cu sau fără prescripție. Acestea necesită o perioadă de acomodare, iar utilizarea lor poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții. Reed și colegii săi susțin că este nevoie de o acoperire mai largă pentru aceste dispozitive, în contextul beneficiilor dovedite.

Studiile arată că folosirea aparatelor auditive și consilierea pot reduce singurătatea și izolarea socială. Reed afirmă că menținerea relațiilor sociale este esențială pentru bunăstarea mentală, iar stimularea auditivă constantă reduce presiunea cognitivă asupra creierului.

Tehnologiile asistive, cum ar fi aplicațiile care transcriu conversațiile sau amplificatoarele de sunet personale, pot fi utile în contexte zgomotoase. Dispozitive precum Apple AirPods Pro 2 oferă funcții de amplificare adaptate pentru pierderi de auz ușoare sau moderate.

Pe lângă tehnologie, sprijinul din partea comunității este vital. Jason Smith, cercetător la Universitatea din Carolina de Nord, susține necesitatea unui mediu mai echitabil, adaptat nevoilor senzoriale. Reed adaugă că o comunicare eficientă implică contact vizual, vorbire lentă și contextualizare.

Deși legătura dintre pierderea auzului și demență nu este pe deplin înțeleasă, specialiștii subliniază că prevenirea și tratarea timpurie a problemelor auditive pot aduce beneficii semnificative. Protejarea auzului ar trebui să fie o parte esențială a îmbătrânirii sănătoase și a unei bune calități a vieții.