Kosovo şi-a luat angajamentul să creeze o asociaţie de municipalităţi sârbe, la cererea Consiliul Europei

Kosovo şi-a asumat joi angajamentul să propună înfiinţarea unei asociaţii de municipalităţi cu majoritate sârbă, o cerinţă a Consiliului Europei pentru a accepta Pristina în această organizaţie de apărare a drepturilor omului, informează AFP, citată de Agerpres.

Intrarea Kosovo fusese aprobată de Adunarea Consiliului Europei şi părea asigurată cu ocazia summitului ce reuneşte joi seara cei 46 de şefi de stat şi de guvern ai ţărilor membre. În final, însă, ea lipseşte de pe ordinea de zi.

Potrivit recentelor declaraţii ale prim-ministrului kosovar Albin Kurti, cauza o constituie presiunile impuse Pristinei pentru înfiinţarea unei asociaţii de zece municipalităţi cu majoritate sârbă, o cerere veche a Serbiei, ea însăşi deja membră a Consiliului Europei.

Într-o scrisoare dată publicităţii, Donika Gervalla-Schwarz, şefa diplomaţiei kosovare, şi-a luat prin urmare angajamentul ca guvernul să elaboreze „un proiect de statut pentru înfiinţarea unui mecanism de autogestiune, de coordonare şi cooperare a municipalităţilor cu majoritate sârbă din Kosovo”.

Proiectul va fi trimis Curţii Constituţionale până cel târziu la sfârşitul lunii mai, pentru ca judecătorii să poată tranşa asupra constituţionalităţii sale, a adăugat ea.

Mecanismul cunoscut sub numele Asociaţia Municipalităţilor cu Majoritate Sârbă (ASMM) „va respecta toate legile Republicii Kosovo”, a precizat ministrul.

Pristina aşteaptă, „după ce s-a angajat” în această „etapă importantă” ca şi Consiliul Europei „să-şi îndeplinească partea sa de obligaţie şi să invite Kosovo să i se ralieze”.

Serbia, care se opune ferm oricărei recunoaşteri a Kosovo în instanţele internaţionale, a respins imediat propunerea kosovară. Negociatorul-şef sârb, Petar Petkovic, l-a acuzat într-un comunicat pe Albin Kurti că vrea „să evite să-şi îndeplinească obligaţiile” stipulate într-un acord din 2013 între Belgrad şi Pristina, acţionând în mod unilateral.

Printre prevederile acestui vechi acord se numără crearea unei asociaţii de comunităţi care să acopere zece municipalităţi unde sârbii sunt majoritari. Asociaţia ar beneficia de o autonomie în domeniile sănătăţii, educaţiei, culturii şi altele.

Kurti, care nu era la putere în 2013, estimează că aceasta ar însemna să i se acorde autonomie micii minorităţi sârbe din Kosovo – circa 100.000 de persoane din totalul de 1,8 milioane de locuitori – şi ar slăbi guvernul de la Pristina.

Tensiunile dintre Kosovo şi Serbia nu au încetat niciodată după războiul dintre forţele sârbe şi insurgenţii albanezi la sfârşitul anilor 1990, care s-a soldat cu mii de morţi şi a dus la o intervenţie a NATO împotriva Belgradului.

Ulterior, Kosovo şi-a declarat independenţa în 2008, independenţă pe care Serbia refuză în continuare să o recunoască.