G4Media.ro

Klaus Iohannis, în faţa primei decizii privind un conflict constituţional cu Guvernul.…

Klaus Iohannis, în faţa primei decizii privind un conflict constituţional cu Guvernul. Cele mai relevante decizii din ultimii zece ani

Istoria conflictelor de natură constituţională dintre preşedintele României, pe de o parte, şi șeful Executivului, de cealaltă parte, are deja un deceniu. Curtea Constituţională a fost chemată să se pronunţe de nu mai puțin de opt ori. Traian Băsescu a fost parte în şapte, iar Klaus Iohannis este în curs de soluţionare cu primul dosar de conflict constituţional cu Guvernul condus de Viorica Dăncilă.

Competitorii lui Traian Băsescu au fost Călin Popescu Tăriceanu, în două dosare, şi Victor Ponta, în cinci. Traian Băsescu a câştigat în șase dosare, Victor Ponta într-unul, iar Călin Popescu Tăriceanu niciodată.

1. 13 martie 2007 – Traian Băsescu vs. Călin Popescu Tăriceanu – numirea lui Adrian Cioroianu

Primul conflict constituţional tranşat de CCR a fost deschis la 13 martie 2007. Şeful Guvernului de la acea vreme, actual președinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, cerea Curţii Constituţionale să constate că se află într-un conflict cu preşedintele Traian Băsescu.

Acesta din urmă refuzase să ia act, prin decret, de demisia de la şefia Ministerului de Externe a lui Mihai Răzvan Ungureanu şi, implicit, nu vacantase postul din Guvern şi nu fusese de acord cu desemnarea în funcţia de șef al diplomației a lui Adrian Cioroianu.

Călin Popescu Tăriceanu susţinea atunci că „s-a creat o situaţie gravă în ceea ce priveşte relaţiile internaţionale ale României. Prin acest refuz s-a creat deja o imagine nefavorabilă pentru politica externă a României: se pot pune sub semnul provizoratului o serie de negocieri şi contacte diplomatice”

CCR a fost de acord că, prin acţiunile sale, Traian Băsescu declanşase un conflict constituţional, conflict care, între timp, nu mai avea nicio bază, pentru că preşedintele semnase decretul privind demisia lui Ungureanu.

2. 24 ianuarie 2008 – Traian Băsescu vs. Călin Popescu Tăriceanu – numirea Noricăi Nicolai

Zece luni mai târziu, Traian Băsescu şi Călin Popescu Tăriceanu ajung din nou la judecata CCR. Motivul este similar celui din prima cerere. Premierul cere judecătorilor constituţionali să constate că preşedintele a călcat din nou pe bec în momentul în care a refuzat să o numească pe Norica Nicolai în funcția de ministru al Justiţiei.

Curtea Constituțională ajunge din nou la concluzia că cei doi actori politici au fost în conflict constituţional, numai că dreptatea e de data asta în balanţa preşedintelui. Curtea Constituţională statuează rolul activ al preşedintelui în numirea membrilor Guvernului.

„Curtea Constituţională constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Preşedintele României, în legătură cu numirea doamnei Norica Nicolai în funcţia de ministru al justiţiei. În exercitarea atribuţiilor prevăzute de art.85 alin.(2) din Constituţie, Preşedintele României poate refuza, o singură dată, motivat, propunerea primului-ministru de numire a unei persoane în funcţia vacantă de ministru. Primul-ministru este obligat să propună o altă persoană” se arată în decizia 98/7.02.2008 care este general obligatorie.

3. 22 iunie 2012 Traian Băsescu vs. Victor Ponta – participarea la Consiliul European

La mai puţin de o lună şi jumătate de la instalarea în fotoliul de premier, Victor Ponta înregistrează primul conflict de natură constituţională cu preşedintele Traian Băsescu, legat de participarea la Consiliul European.

Mai exact, ministrul de Externe de la acea vreme, Andrei Marga, susţinea că este atributul premierului de a reprezenta România la Consiliul European, în timp ce Traian Băsescu susținea că el trebuie să se ducă la reuniunile șefilor de stat sau de Guvern de la Bruxelles.

În cererea de chemare la judecata constituţională se arăta că: „Administraţia Prezidenţială, a transmis domnului Andrei Marga, ministrul afacerilor externe, o scrisoare prin care a fost atrasă atenţia acestuia asupra unor aspecte neconstituţionale care vizau participarea delegaţiei României la reuniunea Consiliului European din 28-29 iunie 2012. Se arată că ministrul afacerilor externe, prin Adresa nr.A/6.498 din 20 iunie 2012, a transmis refuzul de a notifica la Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene delegaţia României participantă la reuniunea Consiliului European din 28-29 iunie 2012, ce urma să fie condusă de Preşedintele României. Practic, ministrul afacerilor externe şi primul-ministru au ignorat lista Preşedintelui României, transmiţând Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene o altă listă şi evident o cu totul altă componenţă a delegaţiei.”

Traian Băsescu câştigă bătălia în primul conflict constituțional cu Victor Ponta. CCR constată „existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte, generat de acţiunea Guvernului şi a primului-ministru de a-l exclude pe Preşedintele României din componenţa delegaţiei care participă la Consiliul European în perioada 28-29 iunie 2012. În exercitarea atribuţiilor constituţionale, Preşedintele României participă la reuniunile Consiliului European în calitate de şef al statului. Această atribuţie poate fi delegată de către Preşedintele României, în mod expres, primului-ministru.”

4. 5 martie 2014 Traian Băsescu şi Victor Ponta – formarea Guvernului Ponta 3

Doi ani mai târziu, Victor Ponta şi Traian Băsescu ajung din nou la Curtea Constituțională. De data aceasta la cererea premierului. Victor Ponta arăta că „ prim-ministrul a transmis Președinților celor două Camere o scrisoare cuprinzând propunerea de remaniere a Guvernului prin schimbarea structurii și a compoziției politice, solicitând, totodată, Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului stabilirea ordinii de zi și a datei convocării deputaților și senatorilor în ședința comună, în vederea aprobării noilor membri ai Guvernului. În data de 4 martie 2014, Camera Deputaților și Senatul, reunite în ședință comună, au aprobat, la propunerea prim-ministrului, Hotărârea nr.1/2014 privind modificarea structurii și compoziției politice a Guvernului României. In baza acestei Hotărâri a Parlamentului, Președintele României trebuie să își îndeplinească obligația legală de a emite decretele de numire a noilor membri ai Guvernului. Președintele României, în conferința de presă organizată la Palatul Cotroceni, în data de 4 martie a.c., a afirmat că numirea membrilor Guvernului conform Hotărârii Parlamentului menționate anterior va fi condiționată de asumarea, de către Guvernul în exercițiu, a unui nou program de guvernare.”

Motivarea preşedintelui era legată de faptul că structura politică a parlamentului era diferită faţă de momentul alegerilor, iar orice modificare în structura Executivului trebuia confirmată de Parlament.

Ulterior, Guvernul Ponta 3 a solicitat votul de învestitură în Parlament, iar CCR a constatat că nu există un conflict constituţional, generat de declarațiile publice ale Președintelui României cu privire la numirea în funcție a membrilor Guvernului, şi că preşedintele a acţionat corect.

5. 6 mai 2014 Traian Băsescu vs Victor Ponta – declaraţiie politice ale preşedintelui de susţinere a unui partid

Două luni mai târziu, Traian Băsescu şi Victor Ponta se întâlnesc pentru a treia oară la Curtea Constituţională. Şi de această dată, cel nemulţumit este premierul care îl acuză pe preşedinte că: „în repetate rânduri, cu ocazia unor evenimente publice, și-a manifestat susținerea pentru un anumit partid politic, atitudinea șefului statului concretizându-se atât prin nominalizarea directă a partidului politic pe care îl va vota, cât și prin popularizarea activă a însemnelor electorale ale acestei formațiuni politice, respectiv Partidul Mișcarea Populară (P.M.P.). Astfel, potrivit imaginilor postate pe contul personal de Facebook al parlamentarului Elena Udrea, în data de 2 mai 2014, Președintele României a participat la o discuție într-un local din stațiunea Neptun cu conducerea Partidului Mișcarea Populară, după care s-a fotografiat cu aceste persoane, pe malul mării, purtând un tricou alb cu inițialele P.M.P., sub sigla acestui partid, un măr, și cu mesajul „Vote for PMP”. În cadrul conferinței de presă susținute la Palatul Cotroceni în data de 4 mai 2014, la orele 15,00, Președintele României a declarat, printre altele: „Voi vota Partidul Mișcarea Populară. M-ați întrebat. Dacă nu m-ați fi întrebat, nu v-aș fi răspuns. Ar fi fost mult mai nepoliticos să nu vă răspund. Deci, eu voi vota Partidul Mișcarea Populară.”

Premierul spunea că aceste manifestări sunt de natură să afecteze buna colaborare dintre instiuţii şi cerea CCR să constate că Preşedintele a încălcat Constituţia. Curtea însă a fost de altă părere şi a decretat că „nu există un conflict juridic de natură constituțională între Președintele României și Guvernul României, generat de conduita și declarațiile publice ale Președintelui României.”

6. 6 mai 2014, Traian Băsescu vs Victor Ponta.

În aceeaşi zi, Traian Băsescu cere şi el CCR să constate un conflict constituţional cu premierul, „conflict ivit ca urmare a nemotivării refuzului prim-ministrului de a contrasemna decretul Președintelui României privind conferirea unor decorații mai multor personalități ale culturii românești ce au asigurat conducerea Institutului Cultural Român în perioada 2005—2012.

CCR nu intră în şicanele dintre palate şi, pentru prima dată, Traian Băsescu pierde în faţa CCR într-un conflict constituţional cu Guvernul.

Curtea constată simplu că „că nu există un conflict juridic de natură constituțională între prim-ministru, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, ivit ca urmare a nemotivării refuzului prim-ministrului de a contrasemna decretul Președintelui României privind conferirea unor decorații.”

7. 24 iunie 2014 Traian Băsescu vs Victor Ponta – reprezentarea la Consiliul European

Pe 24 iunie 2014, CCR înregistrează ultima cerere de constatare a unul conflict constituţional între Traian Băsescu şi Victor Ponta. Premierul cere CCR să constate „ existenței unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern, reprezentat de prim-ministru, și Președintele României, conflict generat de acțiunile concrete ale Președintelui României prin care își arogă atribuții și competențe care, potrivit Constituției, aparțin Guvernului. De asemenea, se solicită Curții stabilirea faptului că Președintele României trebuie să delege prim-ministrului atribuția de reprezentare a României la reuniunea Consiliului European din 26—27 iunie 2014.”

Mai exact, Victor Ponta solicita delegarea atribuţiilor de reprezentare la Consiliul European pentru că pe agenda de lucru s-ar fi aflat chestiuni care ţin de creșterea economică, competitivitate, crearea de locuri de muncă, chestiuni care ar intra în atributul Guvernului şi preşedintele ar fi refuzat.

Curtea i-a dat dreptate şi de această dată lui Traian Băsescu şi a statuat că nu există un conflict constituţional.

8. 23 aprilie 2018 – Klaus Iohannis vs Viorica Dăncilă – refuzul demiterii şefei DNA Laura Codruţa Kovesi.

Premierul Viorica Dăncilă a solicitat CCR să constate că există un conflict de natură constituțională între preşedintele Klaus Iohannis şi Guvern generat de faptul că şeful statului a respins propunerea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, care viza demiterea şefei Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Guvernul a susținut că preşedintele şi-a încălcat atribuţiile şi că nu trebuia să treacă prin filtrul personal decizia, el fiind doar un siplu pion în demiterea Laurei Codruţa Kovesi. După o amânare, decizia e aşteptată azi.

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

1 comentariu

  1. „CCR a fost de acord că, prin acţiunile sale, Traian Băsescu declanşase există un conflict constituţional, conflict care, între timp, nu mai avea nicio bază, pentru că că preşedintele semnase documentele.”

    Voi cititi ce scrieti? Sau nu va pasa ? Daca voua nu va pasa de ce scrieti , eu de ce as continua sa va citesc?
    Ca la o prima lectura ati reusi sa corectati multe greseli:
    – Traian Băsescu declanşase există un conflict
    – pentru că că preşedintele

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.