Iulia Motoc, judecător CEDO: Cauzele românești pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului au scăzut de la 7500 la sub 5000 în ultimul an

Cauzele româneşti pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) au scăzut de la 7.500, la începutul anului 2021 la sub 5.000 de cauze, potrivit judecătoarei Iulia Motoc.

”Dacă urmăm acest ritm, în 2022 putem spera ca România să nu mai fie a patra ţară ca număr de cauze la CEDO”, a scris aceasta pe Facebook.

Cauzele soluţionate s-au referit la subiecte foarte diferite, însă cele mai multe cauze pe rolul CEDO rămân cele legate de condiţiile de detenţie, scrie Iulia Motoc la 29 decembrie, rezumând principalele dosare implicând România soluţionate anul acesta de CEDO.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Astfel, instanţa de la Strasbourg a soluţionat o cauză care se referea la carantina pe durata stării de urgenţă din 2020 considerând că dispoziţiile art 5, dreptul la libertate şi securitate, nu se aplică (Terheş împotriva României). De asemenea, în februarie 2021, CEDO a considerat că România nu a încălcat dreptul la un proces echitabil atunci când minuta unei decizii este semnată de cinci judecători şi motivarea este redactată de magistratul asistent şi preşedintele ICCJ semnează în locul magistraţilor pensionaţi (Iancu împotriva României). Acelaşi raţionament a fost formulat de Curte în cauza repetitivă Dragnea împotriva României, soluţionată în noiembrie 2021.

În schimb, România a fost condamnata de CEDO pentru lipsa unei investigaţii efective a incidentelor homofobe de la Muzeul Ţăranului Român din 2013 (Accept împotriva României), pentru obligaţia trangenderilor de a avea o operaţie pentru a fi recunoscută schimbarea lor de gen (X şi Y împotriva României), sau pentru faptul că autorităţile nu au luat măsurile necesare la punerea sub interdicţie a persoanelor cu handicap psihic (N împotriva României).

În fine, au fost mai multe cazuri în care Curtea a soluţionat problema echilibrului între libertatea de expresie şi dreptul la viaţa privată. În una dintre ele care a avut ecou internaţional, Ion Ţiriac a pierdut cauza în faţa României.

La finalul anului, CEDO a considerat că instanţele româneşti au respins pe bună dreptate înregistrarea unui partid comunist.

sursa: Agerpres.ro, sursa foto: CEDO / Facebook