Istoria prezenței militare americane în România: de la rampă de lansare pentru Irak și Afganistan, la forță de descurajare a Rusiei / Ziarul Armatei SUA: ”Nu este clar care sunt planurile președintelui Trump cu privire la nivelul trupelor din Europa”

De la prăbușirea Cortinei de Fier la rotații militare regulate și dezvoltarea infrastructurii, prezența militară americană în România a evoluat în ultimele decenii, transformând țara, cel puțin până acum, într-un punct strategic important al Statele Unite.

După 1990, trupe americane au fost prezente ocazional în România și Bulgaria cu scopul de a instrui forțele militare locale. Acest sprijin a fost esențial pentru tranziția acestor țări și  alinierea la standardele occidentale.

63.000 de soldați americani, o prezență permanentă în România și Bulgaria, se anunța în 2003, în momentul în care Pentagonul vorbea despre intenția de retragere a 15.000 de soldați din Germania.

SUA avea nevoie de baze militare din Balcani, pentru antrenament și unități combatante pentru intervențiile din Orientul Mijlociu. Bazele urmau să fie folosite inițial de SUA în timpul războiului din Irak.

Până la 3.000 de soldați gata de luptă urmau să fie permanenți locați în România, iar numărul s-a păstrat de-a lungul anilor.

Ideea de la început era ca trupele SUA – infanterie, artilerie, blindate ușoare și elicoptere – să fie antrenate intens 30-90 de zile și apoi readuse în bazele lor din Europa occidentală sau Statele Unite.

Americanii erau interesați atunci de baza aeriană Mihail Kogălniceanu, de poligonul de la Babadag și de portul militar din Mangalia. În Bulgaria, se dorea folosirea aeroporturilor militare Sarajevo și Graf Ignatievo, precum și a poligoanelor Koren și Novo Selo.

La Baza militară aeriană de la Mihail Kogălniceanu, americanii au plătit refacerea și lărgirea a două șosele, construirea unei a treia și îmbunătățirea pistelor pentru a putea primi cele mai mari avioane ale SUA.

Baza de aici a devenit esențială în 2003, facilitând campania din Irak. Aproape 9.000 de soldați au tranzitat acest aeroport pentru operațiuni speciale.

Potrivit unui acord semnat la 6 decembrie 2005, între Statele Unite și România, Forța de Intervenție din Europa de Est a NATO urma să utilizeze bazele militare de la Smârdan, Babadag, Mihail Kogălniceanu și Cincu.

Urmau să fie desfășurate în România și Bulgaria patru brigăzi de luptă, respectiv 2.400 de soldați americani.

Primii militari americani care au folosit bazele românești au fost cei din Regimentul II de Cavalerie, Stryker. Soldații urmau să petreacă șase luni în România și nu erau însoțiți de membrii familiei.

Din 2007, prezența americană s-a transformat. Mihail Kogălniceanu a devenit centru important pentru exerciții militare și pentru trupele US Army dislocate temporar. De asemenea, la Kogălniceanu urmau să fie construite și modernizate piste, dar și alte facilități. Prin comparație, americanii aveau în vedere înființarea unor structuri similare și la Smârdan, Babadag, respectiv Cincu.

Din 2008, președintele american George W. Bush anunța investiții considerabile în baza Kogălniceanu, iar planurile includeau posibilitatea de a primi cele mai mari aeronave americane și transformarea bazei într-un nod logistic crucial. Din punct de vedere logistic, SUA anunța investiții de zeci de milioane de dolari.

Atingând apogeul în 2011, baza Mihail Kogălniceanu a fost evaluată pentru a deveni un hub principal pentru operațiunile din Afganistan.

Testele pentru aceste transporturi logistice majore au inclus staționarea temporară a aeronavelor C-17 Globemaster III. În plus, 3-4.000 de militari americani urmau să fie prezenți prin rotație în baze din România și Bulgaria, implicându-se în instruire și în alte misiuni de antrenament.

În ianuarie 2023, în timpul mandatului președintelui Joe Biden, Pentagonul a anunțat că a decis să prelungească prezența celor 4 .000  de soldați americani din România pentru cel puțin încă nouă luni, scria New York Times. Militarii americani sunt staționați la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, care a devenit un important centru de instrucție pentru forțele NATO din sud-estul Europei.

Rolul lor este de aforma o primă linie de apărare, în cazul în care Rusia ar dori să invadeze statele NATO.

Cei 4 .000  de militari din Divizia 101 Aeropurtată au ajuns în România în vara anului 2022. înainte de sosirea lor a existat un contingent mai mic din cadrul Diviziei 82 Aeropurtate, trimis ca partea unei forțe de răspuns rapid, imediat după invazia Rusiei în Ucraina în februarie.

Militarii care erau atunci în România au fost înlocuiți ulterior de o altă brigadă din Divizia 101.

Oficialii americani au spus atunci că noua misiune va fi condusă, de asemenea, de ofițeri de stat major, inclusiv de un general cu două stele.

După realegerea președintelui Donald Trump, în noiembrie 2024 s-a pus în discuție în mai multe rânduri retragerea unui anumit număr de militari americani de pe flancul estic al NATO.

În 28 octombrie, revista armatei SUA, Stars & Stripes scria că se anticipează potențiale reduceri de militari americani în Europa Centrală și de Est, ca un efort al Pentagonului de a contracara mai bine China în Pacific.

Divizia 3 Infanterie a Armatei SUA a preluat săptămâna aceasta comanda operațiunilor armatei în regiunea Mării Negre, cu un grup operativ de soldați trimiși în România pentru o misiune de nouă luni.

Unitatea a înlocuit Divizia 1 Blindată luni, 27 octombrie, în timpul unei ceremonii desfășurate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, a precizat Armata SUA într-o declarație citată de stripes.com.

Operațiunile americane de aici implică acum aproximativ 3.000 de soldați care iau parte la misiuni în România, Slovacia, Ungaria și Bulgaria.

În timpul desfășurării sale, Task Force Iron al Diviziei 1 Blindate „a avansat integrarea comenzii și controlului SUA-NATO cu planificarea detaliată a operațiunilor de răspuns la criză, a liniilor de apărare a flancului estic și a expansiunii forțelor terestre avansate”, se arată în declarația armatei.

Revista americană precizează că în 2023, Pentagonul a dezbătut dacă ar trebui reduse forțele de rotație care au fost adăugate în Europa, însă liderii militari au optat în cele din urmă pentru continuarea unei prezențe sporite pe continent.

”Nu este clar care sunt planurile președintelui Donald Trump cu privire la nivelul trupelor din Europa”, preciza marți Stars and Stripes.

Stars and Stripes publică o ediție tipărită zilnică la nivel mondial pentru militarii americani aflați în misiune în străinătate. Ziarul a apărut în 1861 și funcționează în interiorul Departamentului de Război al SUA, dar este separat din punct de vedere editorial de acesta, iar protecția sa editorială este garantată de Congresul Statelor Unite.