IPP în parteneriat cu G4Media.ro au lansat cea mai nouă campanie anti-fake news. Cum se strecoară propaganda rusă în România

Institutul pentru Politici Publice (IPP) a lansat în parteneriat cu G4Media.ro un proiect dedicat fenomenului fake news, un pericol tot mai prezent şi în spaţiul public românesc, transmite Digi24.ro.  Aproape 70% dintre respondenţi unui sondaj Eurobarometru, realizat în 2018, consideră că au fost expuşi cel puţin o dată pe săptămână unor ştiri mincinoase sau care, în cel mai bun caz, prezintă realitatea în mod distorsionat. Iar 85% afirmă că propagarea acestui tip de informaţii reprezintă o problemă.

„Demersul nostru (materiale de informare, cercetare, dezbateri) îşi propune să arate care sunt mecanismele de operare în noua realitate, cum putem identifica dezinformarea şi care sunt instrumentele de care dispunem în combaterea ei”, a declarat directorul IPP, Adrian Moraru.

Fiind un teritoriu vast, fake news se manifestă şi are impact pe multiple direcţii.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Una dintre zonele sensibile, potrivit lui Adrian Moraru, directorul IPP, este cea a deciziilor politice sau, în general, a celor luate la nivelul aparatului de stat. „Sunt oameni din mediul politic care încep să ia decizii în baza unor informații din afară”, a declarat Moraru, vineri, la lansarea proiectului.

Iar forţa fake news poate fi suficient de mare pentru a afecta percepţii şi decizii de cel mai înalt nivel. Unul dintre experţii de la IPP angrenaţi în proiectul de monitorizare a propagării informaţiilor false în mediul online este Alexandra Johari.

Potrivit acesteia, în România, de exemplu, fake news poate afecta orientarea strategică a ţării, erodând pilonii principali pe care se sprijină aceasta: parteneriatul României cu NATO şi SUA, ori calitatea de membru UE.

În acest context, subliniază experta, principalul actor statal care emite fake news în spaţiul public autohton este Rusia. Direct, o face prin intermediul a două entităţi media, cunoscute pe plan mondial pentru activităţile duse în slujba Kremlinului, respectiv Sputnik și RT.

Indirect, subliniază alte voci, pe tărâmul fake news Moscova acţionează prin intermediul unei reţele de site-uri care funcţionează pe post de releu, exploatând totodată o categorie aparte de public (idioţii utili) şi folosind ca materie primă sincopele din societate şi mediul politic. „Propaganda pro-Kremlin folosește ceea ce se întâmplă în societate”, afirmă Nicola Ţîbrigan expert LARICS (Laboratorul pentru Analiza Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică).

De exemplu, susţine acesta, tema Soros a fost pe radarul specialiştilor în dezinformare de la Moscova cu destulă vreme înainte ca ea să explodeze în spaţiul public şi politic din România, iar un alt „exerciţiu” care serveşte interesul Rusiei este cel al avalanşei de materiale, în mediul online, despre „armele frumoase ale lui Putin”. „Nu cred că e recomandat să devenim purtătorii de cuvânt ai Ministerului rus al Apărării”, conchide Nicolae Ţîbrigan.

Dinamica specială a minciunii

Lista instrumentelor şi a modurilor lor de utilizare nu se opreşte aici. „Mai este o categorie de site-uri: cele construite pentru trafic. Sunt site-uri care promovează știri fake de tipul celor care prezintă un nou tratament pentru cancer pe bază de ridiche neagră şi rostopască, ori sirene eșuate pe o plajă. Cu asemenea materiale, ele adună un trafic foarte mare, apoi încep să strecoare regulat și mesaje ale propagandei ruse”, spune şi jurnalistul Cristian Pantazi, de la G4media.ro.

Aparent, unele trec drept „gogoşi” greu de înghiţit de publicul expus la diversele manifestări ale fenomenului fake news. Aparent doar, întrucât, punctează Alexanxdra Johari, de la IPP, „reprezintă o problemă faptul că primim dezinformarea într-un mediu confortabil”, ceea ce, adaugă experta, ne face mai permeabili la aşa ceva.

De menţionat, în acest context, existenţa unor studii care atrag atenţia asupra a cel puţin două aspecte: Pe reţelele, minciuna poate beneficia şi de trei ori mai multe distribuiri decât adevărul. Oamenii sunt în stare să distribuie minciuna convenabilă mai mult şi decât boții.

(Sursa: Digi24.ro)