INTERVIU Stare de pericol la Tușnad din cauza urșilor. Borboly Csaba, președintele CJ Harghita: Responsabil este Ministerul Mediului, timp de trei ani nu s-a extras nici un exemplar/ Se vânează ursul, dar acolo unde nu face pagube

Autoritățile din Harghita acuză Ministerul Mediului că nu ia măsuri pentru a ține sub control populația de urși, după ce duminică dimineața a avut loc un nou atac în Băile Tușnad, în urma căruia doi tineri au ajuns la spitalul de urgență din Miercurea Ciuc cu răni grave. Într-un interviu via e-mail pentru G4Media.ro, Borboly Csaba spune că timp de trei ani nu s-a extras niciun exemplar, astfel că populația de urși s-a înmulțit. Președintele CJ Harghita a solicitat și intervenția prefectului ca luni să fie convocat Comitetul Județean pentru Situații de Urgență. În urmă cu două zile, un urs a intrat într-un centru de plasament unde erau cazați circa 50 de copii, a trecut de două uşi și a devastat bucătăria în căutarea hranei. Cum s-a ajuns la atacurile tot mai frecvente ale urșilor și cine ar trebui să intervină?

Rep: Ați tras constant în ultima perioada semnale de alarmă în legătură cu înmulțirea cazurilor periculoase cu urși în județul Harghita, care omoară animalele țăranilor sau pun în pericol viața oamenilor, prezența urșilor fiind raportată tot mai frecvent în stațiunea Tușnad. Cine ar fi trebuit să acționeze și ce măsuri urgente ar trebui luate?

Borboly Csaba: Ministerul Mediului este autoritatea care trebuia să ia măsuri. Noi am semnalat încă de la începutul lunii iulie, după un atac petrecut exact în zona gării, că acești urși trebuie relocați sau extrași (în acest caz puii trebuie plasați într-o rezervație), mai ales că urma să aibă loc tabără de vară de la Tusvanyos. Nu s-au luat măsuri și, în prima zi a taberei, a avut loc un atac. În general, consider că situația din Băile Tușnad este aparte și în acest caz nu se poate aplica metoda de solicitare a cotei de intervenție, ci aici trebuie intervenit mai radical. Această decizie intră în sarcina Ministerului Mediului. Consider că tot acest proces trebuie descentralizat complet, ca deciziile să se poată lua în timp util, iar intervențiile să se poată derula în termen de 24 de ore de incident. Acest lucru nu este posibil, dacă deciziile se iau în București. Nu vorbesc de cotele de vânătoare, vorbesc despre intervenții în caz de pericol.

Rep: De ce Ministerul Mediului nu a făcut nimic până acum? Ce v-au răspuns la solicitările de intervenție?

Borboly Csaba: În general, ori s-a dat relocare pe costul solicitantului, ori s-a dat pentru extragere, dar din cele cca. 200 de solicitări transmise din județul Harghita, din câte știu au fost aprobate cam un sfert. Dacă verificați, veți vedea că în alte județe să acordă 100%. Așadar, și aici este o problemă de sistem. Dosarele frumos aranjate, cu grupa de sânge a ursului, cu amprenta, cu fotografie, cu tot este aprobat, dar la noi, nu, deși avem atacuri și cu pagube enorme. Nu poți fotografia un urs care te atacă. Așadar, în continuare se vânează ursul, din păcate, dar se pare că acolo unde nu face pagube. Nu este în interesul speciei ce se întâmplă azi în România. Hârtii și atât! Penibil, cel puțin în cazul Băile Tușnad, este că trebuie să demonstrez cu fotografie care este ursul respectiv. Deci cetățeanul, are de ales: să fugă, să se apere sau să facă și fotografie.

Rep: Dispuneți de o statistică cu privire la pagubele făcute de urși în prima jumătate a anului în județul dvs?

Borboly Csaba: Nu suntem autoritatea competentă în domeniu, deci nu avem o statistică exactă. Dar vin la noi foarte mulți oameni care ne raportează și solicită autorul. Noi atunci facem pe detectivul în acest sistem stufos și birocratic și încercăm să ajutăm oamenii, începând de la evaluarea pagubei.

Dacă ne raportam de exemplu la Tușnad, cetățenii nici nu mai raportează incidentele. În general, aproape zilnic sunt pagube în gospodării făcute de urși, în tot județul. Cifra oficială este cea raportată la Agenția de Protecția Mediului, care, însă, nu reflectă realitatea din județ, fiindcă cetățenii nu mai raportează din cauza birocrației și a sumelor derizorii acordate ca despăgubiri. Iar dacă omul este victima, despre despăgubire nici nu poate fi vorba, doar eventual după un proces civil.

Rep: Ce măsuri ați luat sau puteți lua în plan local pentru a evita producerea unor tragedii?

Borboly Csaba: Responsabil este ministerul de resort. Trebuie reglementat numărul urșilor și trebuie pus în aplicare planul de acțiune în cazul urșilor, aprobat chiar de minister. Putem să avem câteva acțiuni, de exemplu: Cetățenii din Tușnad, împreună cu Consiliul Județean, Primăria din Băile Tușnad, Inspectoratul de Jandarmi vor organiza un grup de intervenție menit să atenueze eventualele incidente. Totodată, se va face o monitorizare mai strictă, astfel încât cetățenii și turiști care plasează resturi de mâncare pentru a atrage ursul să fie sancționați. Există acest fenomen, care este extrem de periculos și neavenit, de a face selfie cu ursul.

Rep: De ce s-a ajuns în această situație, de ce prezența urșilor este tot mai frecventă?

Borboly Csaba: În primul rând pentru că cinegetica, ca știință, a fost supusă presiunii politice și civice. Dacă vă amintiți, în 2016 septembrie, ministrul de resort a retras de la dezbaterea publică ordinul privind cotele de intervenții care prevedea aproximativ 500 de exemplare. Or, în acest context, timp de trei ani nu a fost extras niciun exemplar, deci se poate estima că, până în 2018, numărul urșilor a crescut cu acest 1.500. La aceștia se adaugă noii pui născuți în acest interval, care, după estimările specialiștilor cinegetici, poate fi undeva între 2.000-3.000 de pui.

O altă cauză importantă: în cele mai multe state (excepție este Polonia, unde nu prea sunt urși, respectiv România) din fondurile destinate dezvoltării rurale sunt finanțate acțiuni de prevenire și de atenuare a conflictelor dintre gospodari și carnivorele mari. Noi nici din fondurile UE, nici din bugetul național nu asigurăm finanțarea prevenirii. În mod indirect, cu consecințele conexe, ar fi vorba de sume mai mici în comparație cu despăgubirile acordate.

Avem acum un plan de management, cu care s-a întârziat 10 ani. Ne mai trebuie 3-5 ani până să fie aplicată, și încă câțiva, să producă efectele. În această perioadă, considerăm că ministerul mediului este în măsura să aprobe acele măsuri paralele, care asigură reducerea conflictelor dintre om și urs, chiar dacă aceste măsuri nu vor fi pe placul organizațiilor care militează pentru drepturile animalelor, dar ele vor fi benefice pentru calitatea populației de urs brun din România și, implicit, pentru populație.