INTERVIU Mircea Miclea, reacție dură la măsurile Guvernului Bolojan în educație și cultură: Sacrificăm viitorul educației copiilor noștri, pentru a satisface criterii contabile. Este o greșeală de neiertat! / S-a făcut o politică și apoi s-au editat dovezi care să susțină politica greșită

• 1. am fi ieșit de pe ultimul loc în Europa la numărul de cărți cumpărate pe cap de locuitor, că s-ar fi cumpărat mai mult și asta n-ar fi stricat deloc elevilor

• 2. ar fi fost un ajutor pentru edituri și pentru librării, care și așa vor fi lovite de noile cote de TVA la care va trebui să vândă cărțile. Și atunci ar fi ajutat cu ocazia asta și librăriile și editurile.

Prin urmare, toate aceste măsuri, atât creșterea normei didactice, creșterea numărului de elevi în clasă, cât și reducerea burselor pentru elevi sunt măsuri total greșite. Măsurile legate de creșterea normei didactice vor face și mai puțin atractivă profesia de profesor, cu consecințe majore asupra încadrării lor în viitor. Și în niciun caz nu va crește calitatea actului de predare, mai ales în zona rural, unde va trebui să mergi la și mai multe școli și să faci naveta, ca să îți completezi norma.

Creșterea numărului de elevi din clasă, cum am spus, este împotriva oricărei logici științifice. Nu va crește de loc calitatea învățării. La fel cum reducerea burselor nu e deloc o măsură bună, pentru că puteau fi convertite în vouchere și ar fi ajutat și elevii, și editurile și librăriile.

Rep: Argumentele cu care au fost prezentate aceste măsuri au fost următoarele: norma didactică din România este sub media Uniunii Europene și că numărul de elevi per clasă este mai mic decât cel din legea 1/2011. 
Mircea Miclea: Contraargumentele pe care le aduc pentru aceste argumente sunt foarte clare.

1. Poate să fie norma didactică mai mare în Uniunea Europeană, în alte țări unde există o infrastructură adecvată care-i permite unui profesor să aibă o normă mai mare: adică de la calitatea drumurilor, la calitatea dotărilor și la cabinetele de care profesorii dispun pentru ca să își facă această normă. Diferențele sunt majore între România și statele din Uniunea Europeană, în educație. Prin urmare, acest argument nu se susține. Dacă se asigură aceeași infrastructură ca în Europa de Vest, atunci putem să spunem că este logic să avem aceeași normă didactică și la profesorii din România. Ori condițiile sunt total diferite ca infrastructură.
2. Nu cred că majorând numărul de ore pe care îl au profesorii vom avea ca efect creșterea calității educației, îndeosebi în mediul rural, de unde provine principala parte analfabetismului funcțional.
3. În ceea ce privește numărul de elevi, datele de cercetare, dacă vrem să facem o o politică bazată pe dovezi, arată că de la 25 de elevi per clasă nu crește deloc calitatea, dimpotrivă scade calitatea învățării. Cu atât mai mult cu cât în clasele din România există integrați copii cu nevoi educaționale speciale pentru care nu există profesori de sprijin, ceea ce este total diferit față de cum este în Europa de Vest, unde pentru toți acești copii cu nevoi educaționale speciale există profesori de sprijin.

Adică ceea ce constatăm este că în loc să fie o politică făcută pe bază de dovezi, este exact invers: s-a făcut o politică și apoi s-au decupat niște dovezi care să susțină o politică greșită. Deci ai o politică ce a făcut o editare a dovezilor în favoarea susținerii politicii. Nu s-au uitat întâi la dovezi din care să derive măsurile, ci a fost o reconstrucție a dovezilor în funcție de politica ce fusese elaborată anterior și care e proastă.

Rep: Care este opinia Dvs cu privire la majorarea TVA-ului la cărți, de la 5% la 11 %, anunțată de Guvernul Bolojan? 
Mircea Miclea: Eu nu cred că majorarea TVA-ului în general este o măsură care să stimuleze activitatea economică. Și, din câte am citit, economiștii de bună-credință spun același lucru. Cu atât mai contraindicată este creșterea TVA-ului la cărți, în condițiile în care suntem pe ultimul loc în Europa la numărul de cărți pe cap de locuitor. Va face cărțile și mai scumpe, deci numărul de cărți citite va fi și mai redus. Soluția, cum a spus, e simplă: bursele elevilor puteau fi transformate în vouchere cu care ei să-și cumpere doar cărți, rechizite școlare. Și atunci ai fi stimulat și editurile și librăriile, le-ai fi ajutat, chiar dacă ar fi crescut TVA-ul. Dar am fi ajutat și elevii să citească mai mult.

Și va fi o criză majoră de profesori, mai ales dacă crești numărul de norme. Deci și acum găsești foarte greu un profesor de matematică, de fizică, de chimie, de biologie, adică de STEM. Și acum găsești foarte greu un profesor în multe dintre orașe, ca să nu mai vorbesc de satele din România. Dar acum? O să fie și mai greu să-i găsești. Pentru că au atâtea alternative absolvenții de STEM, adică de matematică, fizică, chimie, biologie, să se angajeze în N alte locuri, încât aceasta va deveni ultima opțiune posibilă, cu impact clar asupra calității celor care vor preda elevilor.

Rep: Dacă ar fi să sumarizăm, care este red flag-ul pe care dumneavoastră îl ridicați pe pachetul de măsuri al guvernului Bolojan?
Mircea Miclea: 1. Creșterea numărului de ore din norma didactică este o greșeală, pentru că face profesia didactică mult mai puțin atractivă. Va fi o contra-selecție a celor care vor ajunge să fie profesorii elevilor noștri. 

2. Creșterea numărului de elevi în clasă este o măsură greșită pentru că majorarea peste 25 a numărului de elevi într-o clasă corelează cu reducerea calității predării, nu cu creșterea calității predării.

3. Nu mai trebuie să comparăm norma didactică din România cu norma didactică din străinătate, pentru că acolo norma didactică este în concordanță cu infrastructura și resursele asigurate, ceea ce nu e cazul la noi în România.

4. Reducerea burselor, indiferent ce fel de burse acordate, este o greșeală, pentru că aceste burse s-ar fi putut converti în vouchere și ar fi putut fi utilizate pentru achiziția de cărți sau rechizite școlare, în felul acesta fiind de ajutor și pentru edituri și pentru librării.

În condițiile în care această politică va continua, și probabil că va continua, atunci impactul asupra sistemului de educație va fi extrem de negativ. Pentru a satisface niște criterii contabile sacrificăm viitorul educației copiilor noștri. Ceea ce este o greșeală majoră. De neiertat, aș spune.

Măsurile nu fac decât să saboteze educația, uitând tot ceea ce s-a spus în campania electorală atât în decembrie, cât și în mai: și anume că e nevoie să creștem nivelul de educație și de acces la cultură al electoratului, dacă dorim o democrație mai solidă. Ori ceea ce se întâmplă acum este sabotarea propriii democrație în această țară, prin sabotarea accesului la cultură și prin reducerea calității actului educațional. 

Rep: Președintele Nicușor Dan, cu puțin timp înainte de alegeri, se declara de acord cu ministrul de atunci, același ministru și astăzi al educației, pe faptul că rata de analfabetism funcțional e problemă de securitate națională. Sunt acțiunile guvernului său în concordanță cu aceste declarații?
Mircea Miclea: Deloc. Sunt împotriva acestor declarații. Ce fac prin aceste măsuri este să adâncească și mai mult, să sporească și mai mult analfabetismul funcțional. Subliniez încă o dată, mecanismul este clar: principalul factor implicat în calitatea educației sunt profesorii. Dacă ai profesori buni, ai o școală bună. Dacă însă faci și mai neatractivă profesia didactică, vei avea profesori de mai slabă calitate, deci o calitate a educației mai slabă, deci și mai mult analfabetism funcțional. Așa că una a zis, alta a făcut.