Inițiativa UDMR care ar facilita utilizarea limbii maghiare în administrația publică din România și ar permite arborarea steagului secuiesc pe clădirile publice urmează să fie respinsă în regim de urgență

Propunerea legislativă, inițiată de toți parlamentarii UDMR, care ar facilita utilizarea limbii maghiare în administrația publică din localitățile din România în care trăiesc cel puțin 20% etnici unguri și care ar permite arborarea steagului secuiesc pe clădirile instituțiilor publice urmează să fie respinsă în regim de urgență de Camera Deputaților, după ce a fost adoptată deja tacit de Senat luna trecută.

Decizia a fost luată luni dimineață în comitetul liderilor de grupuri parlamentare din Camera Deputaților, care a hotărât să înscrie inițiativa la punctul unu pe ordinea de zi a următoarei ședințe de plen, programată să aibă loc miercuri. Camera Deputaților este forul decizional în acest caz.

În Codul administrativ în vigoare există prevedrea că autoritățile publice pot asigura folosirea limbii materne în localitățile unde trăiesc minimum 20% minorități naționale. Modificarea adusă de UDMR vizează obligativitatea autorități publice de a asigura folosirea limbii materne în respectivele localități, după ce mai mulți primari români au refuzat să aplice prevederea legislativă.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Inițiativa maghiarilor din Parlamentul României aduce o serie de modificări Codului Administrativ, adoptat anul trecut prin ordonanță de urgență de Guvernul PSD condus de Viorica Dăncilă.

Proiectul a fost depus în Parlament în toamna anului trecut și a primit două avize favorabile de la comisiile de specialitate, unde PSD și UDMR au majoritatea.

Astfel, pe 4 martie 2020, Comisia pentru Drepturile Omului din Senat, condusă de UDMR și unde PSD are cinci din cei zece membri, a adoptat aviz favorabil fără amendamente la propunerea legislativă.

Pe 30 martie, Comisia Juridică a Senatului, în care PSD are șase din cei zece membri, a adoptat, de asemenea, un aviz favorabil fără amendamente la inițiativa legislativă a UDMR.

Doar Comisia de Muncă a Senatului, și ea dominată de PSD, a adoptat un aviz negativ.

În schimb, Comisia de Administrație Publică, cea care trebuia să prezinte plenului Senatului recomandarea de adoptare sau de respingere a propunerii legislative, nu a dezbătut inițiativa, astfel încât, pe 23 aprilie, actul normativ a fost adoptat tacit de Senat, prima Cameră sesizată în acest caz (vezi aici traseul propunerii și stadiul actual).

Ce propun de fapt parlamentarii UDMR

Practic, maghiarii de la UDMR au propus modificarea Codului Administrativ într-o formă anterioară, adoptată de Parlament cu voturile PSD pe vremea când partidul era condus de Liviu Dragnea, dar a fost declarat neconstituțional de CCR. În plus față de varianta respinsă de Curte, UDMR a introdus acum prevederea folosirii însemnelor și simbolurilor minorității maghiare în cadrul instituțiilor publice din localitățile din România locuite în proporție de minimum 20% de către etnici unguri.

Art. 94. – Folosirea limbii minorităţilor naţionale

• (1) În unităţile/subdiviziunile  administrativ-teritoriale, în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, precum şi prefecturile, serviciile publice deconcentrate, au obligaţia să asigure în raporturile cu aceştia, folosirea limbii minorităţii naţionale respective, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentului Cod şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte.
• (2) Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi celelalte entităţi juridice prevăzute la alin. (1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau după caz, organelor de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale nu ating ponderea prevăzută la alin. (1).
• (3) Autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean prevăzute la alin. (1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau după caz, organelor de conducere pot adopta și folosi, alături de însemnele oficiale ale României și alte însemne, simboluri care să exprime identitatea etnică, istorică, culturală și economică a cetățenilor aparținând minorității naționale, locuitori ai unității administrativ-teritoriale în cauză.

Forma actuală a articolului 94 din Codul Administrativ în vigoare:

• (1) În unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, stabilit la ultimul recensământ, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, precum și serviciile publice deconcentrate asigură folosirea, în raporturile cu aceștia, și a limbii minorității naționale respective, în conformitate cu prevederile Constituției, ale prezentului cod și ale tratatelor internaționale la care România este parte.
• (2) Autoritățile administrației publice locale prevăzute la alin. (1), prin hotărâre, pot decide asigurarea folosirii limbii minorităților naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale nu ating ponderea prevăzută la alin. (1).