Industria online ar putea scăpa de coșmarul bannerelor care cer acordul pentru cookies: UE vrea să renunțe la regula birocratică ce a produs costuri de miliarde de euro

Comisia Europeană vrea să elimine una dintre cele mai enervante obligații pe care tot ea a impus-o lumii internetului: regulile privind consimțământul pentru cookie-uri, responsabile pentru avalanșa de bannere pe care utilizatorii le închid fără să mai citească, anunță Politico.

Planul executivului european este să simplifice legislația și să reducă birocrația digitală, în cadrul unui pachet legislativ așteptat în decembrie.

Regulile actuale își au originea în Directiva e-Privacy din 2009, care a obligat site-urile să ceară acordul utilizatorilor înainte de a plasa cookie-uri, cu excepția celor strict necesare pentru funcționarea serviciului.

Însă, după 16 ani, efectul a fost invers: internauții dau click pe „Accept” fără să mai analizeze, ceea ce, spun experții, golește de sens ideea de consimțământ informat. „Prea mult consimțământ omoară consimțământul”, a explicat Peter Craddock, avocat specializat în protecția datelor.

Regula din 2009 a produs costuri de miliarde de euro la nivelul industriei online din UE, potrivit unor estimări de piață. Banii au fost cheltuiți pe soluții tehnice suplimentare necesare fiecărui site, dar și pe consultanță și sfaturi juridice necesare publisherilor.

Potrivit unor documente obținute de POLITICO, Comisia Europeană ia în calcul ca preferințele privind cookie-urile să poată fi setate o singură dată, de exemplu direct în browser, și nu la fiecare vizită pe site-uri diferite.

De asemenea, ar putea fi introduse mai multe excepții pentru cookie-uri considerate „inofensive”, cum ar fi cele pentru statistici simple sau funcții tehnice de bază.

Țări precum Danemarca au propus deja idei similare, pledând pentru eliminarea bannerelor de consimțământ în cazul cookie-urilor care nu colectează date în scopuri comerciale sau publicitare.

Industria digitală, la rândul ei, sugerează mutarea reglementării cookie-urilor în cadrul Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR), care aplică o abordare bazată pe risc și oferă companiilor mai multă flexibilitate.

Totuși, orice modificare a regulilor va provoca un nou val de lobby intens la Bruxelles, de o parte companiile din tech și publicitate, de cealaltă parte activiștii pentru dreptul la viață privată. Încercările anterioare de a adopta un nou Regulament e-Privacy au eșuat, ultima propunere fiind retrasă în februarie, parte din agenda de debirocratizare a Ursulei von der Leyen.

Reprezentanții industriei publicitare insistă că simplificarea regulilor nu înseamnă renunțarea la protecția datelor. „Trebuie să păstrăm echilibrul între drepturile utilizatorilor și competitivitatea industriei tech din Europa,” a declarat Franck Thomas, director de politici la IAB Europe.

Pe de altă parte, organizațiile pentru drepturi digitale avertizează că o relaxare a regulilor ar putea deschide calea pentru un tracking mai agresiv. „Problema nu sunt cookie-urile în sine, ci publicitatea bazată pe supraveghere,” a spus Itxaso Domínguez de Olazábal de la European Digital Rights. Bătălia se va reaprinde în 2026, odată cu prezentarea Digital Fairness Act, o lege care promite să protejeze consumatorii de design-uri manipulative și personalizare abuzivă.