Ia și implicarea în politica românească – Cum un articol vestimentar a fost subiectul unei dispute electorale

Pictorul Henri Matisse și designerul Yves Saint-Laurent s-au inspirat amândoi din ea. Cântăreața britanică Adele a purtat-o într-un pictorial pentru Vogue. Louis Vuitton a folosit-o pentru una dintre colecțiile sezoniere „By the Pool” de produse de lux.

Mai recent, bluza românească – un top brodat purtat în mod tradițional de săteni, în special de femei – a câștigat un nou set de adepți: politicienii naționaliști din România, fascinați de moda populară ca simbol al devotamentului față de națiune și tradițiile sale, relatează The New York Times.

Diana Șoșoacă, o figură marcantă a extremei drepte, a făcut din bluză – cunoscută drept „ie”, un element central al imaginii sale politice. Rar apare în public purtând altceva. George Simion, un candidat naționalist care a pierdut alegerile prezidențiale duminică, este și el un fan, la fel ca mulți dintre susținătorii săi. Călin Georgescu, un ultranaționalist care a câștigat primul tur al unor alegeri prezidențiale ulterior anulate anul trecut, și-a centrat campania pe videoclipuri TikTok în care apărea purtând ia, călare pe un cal alb, printre alte activități.

„Au transformat-o într-un simbol naționalist al excluderii”

Alina Dumitriu, lidera unui grup din București care ajută persoanele care trăiesc cu HIV, a spus că obișnuia să poarte bluza, dar a renunțat la ea pentru că „a fost confiscată de extremiști și transformată într-o armă ideologică”.

„Făcea parte din tradiția noastră și era pentru toată lumea”, a spus ea, „dar ei au transformat-o într-un simbol naționalist al excluderii – pentru oameni puri și morali”.

Naționaliștii din România acuză adesea liberalii că trădează valorile tradiționale și că se supun Uniunii Europene, din care România face parte din 2007. Dar eforturile lor de a apela la tradiție nu i-au adus președinția lui Simion, care a pierdut decisiv (cu 46.40% din voturi) în fața lui Nicușor Dan (53.60%), primarul centrist al Bucureștiului.

În timp ce unii progresiști au renunțat la ie, mulți alții care dezaprobă asocierea ei recentă cu extrema dreaptă cred că un boicot ar însemna să lase politicienii să-și însușească o parte importantă din cultura comună a României.

„Bunica mea și străbunica mea coseau și purtau ie cu mult înainte ca extrema dreaptă să o preia”, a spus Daniel Stanciu, care conduce o mică afacere cu soția sa, lucrând cu cusătorese în vârstă de la țară pentru a produce și vinde ii brodate.

„Oamenii presupun că sunt cu Simion din cauza a ceea ce vând”, a spus Stanciu în timp ce își îngrijea taraba din Muzeul Satului din București, un muzeu în aer liber care prezintă viața țărănească românească. A spus că a primit recent un telefon de la o femeie interesată să plaseze o comandă și care l-a felicitat pentru că se află „de partea bună”, cu „patrioții”. Femeia a decis să nu mai cumpere, a relatat el, după ce i-a spus clar că nu este susținător al lui Simion.

Bluza, a spus el, „ne aparține tuturor, nu doar lor”.

Raluca Mihăilescu, 23 de ani, studentă la psihologie care, îmbrăcată în stil gotic, a participat recent la un miting pre-electoral în sprijinul rivalului lui Simion, Nicușor Dan, a spus că topurile tradiționale brodate cu flori strălucitoare „nu sunt chiar stilul meu”. Dar, a adăugat ea, a purtat uneori una și resentimentele ei se leagă de faptul că naționaliștii „au preluat ceva ce face parte din cultura tuturor românilor”.

Fanii apolitici ai iei sunt mai puțin deranjați de uzul politic decât de ceea ce consideră a fi o apropiere culturală abuzivă de către casele de modă străine puternice.

Andreea Diana Tănăsescu, care administrează o pagină de Facebook ce celebrează „la blouse roumaine”, a spus că nu are nicio problemă cu faptul că Yves Saint-Laurent s-a inspirat din iile românești, pentru că „a fost un artist”, a creditat România și a transformat hainele de sat în „haute couture”.

Dar a fost supărată pe Louis Vuitton și pe brandul chinezesc de fast-fashion Shein pentru că au copiat modelele și croielile românești fără a da credit. Anul trecut, a început o campanie online cerând companiilor străine să obțină permisiunea României pentru a copia modelele de ii.

Ia, simbol pur românesc

Bluza, a spus Tănăsescu, „este ca un certificat de naștere”, fiecare identificând purtătorul nu doar ca român, ci, în funcție de culorile și modelele broderiei, ca aparținând unui sat sau unei regiuni specifice.

„Am trecut prin decenii de comunism și multe alte necazuri, dar bluza românească a rămas mereu la fel și face parte din noi toți”, a spus ea.

A afirma că bluza aparține exclusiv României riscă să irite bulgarii, ucrainenii și alții din Europa de Est care poartă, de asemenea, topuri brodate care, cel puțin pentru ochiul neavizat, arată foarte similar.

Experții insistă că sunt foarte diferite. Doina Isfanoni, etnolog la Muzeul Satului din România, a petrecut decenii călătorind prin țară pentru a cataloga ceea ce ea a spus că sunt ii unice românești.

În 2022, UNESCO a declarat bluza parte a „identității culturale” a României și a vecinului său Moldova, fostă parte a României.

Dr. Isfanoni a ironizat ceea ce a văzut drept eforturi ale politicienilor de a exploata bluza în scopuri electorale, menționând că aceștia poartă adesea imitații ieftine, fabricate la mașină, și nu articole autentice brodate manual.

Naționaliștii precum Simion și Șoșoacă, a spus ea, „vor să arate că reprezintă România adevărată și tradițiile sale”, dar „aceasta este doar o parodie de tradiție” menită să „păcălească oamenii”.

În România, unde o elită bogată care trăiește în orașe precum București a fost mult timp deconectată de majoritatea populației de la sate, îmbrățișarea bluzei tradiționale a oferit o modalitate ușoară de a afișa o legătură cu masele.

Dr. Isfanoni a spus că ultima regină a României, Maria, care s-a născut și a fost crescută în mare parte în Marea Britanie înainte de a fi căsătorită cu prințul moștenitor al României în 1892, și alți membri străini ai familiei regale purtau adesea ii tradiționale „pentru a arăta că erau români adevărați”.

Un lider care a evitat bluza brodată a fost Nicolae Ceaușescu, dictatorul comunist al României între 1965 și 1989. Născut într-o familie săracă de la sat, nu avea nevoie să-și dovedească apartenența la origini țărănești.

Deși îmbrățișată de politicieni ca simbol al autenticității și al unei legături cu oamenii simpli, bluza este, în multe feluri, foarte elitistă din cauza prețului său. Un exemplar autentic, brodat manual, poate costa sute sau chiar mii de dolari, în funcție de material și de complexitatea broderiei.

Prețul ridicat al iilor brodate de mână a deschis calea pentru un val de articole fabricate la mașină din China și din alte părți, făcând dificilă concurența pentru artizanii tradiționali. Mulți dintre aceștia sunt femei în vârstă de la țară care pot petrece luni de zile realizând o singură ie.

Nicoleta Uță, asistentă pe ambulanță în Domnești, Ilfov, este o devotată a iei românești. A spus că și-a dat seama că meșteșugul riscă să dispară când singura persoană din satul ei care știa să facă o ie era o femeie de 87 de ani.

A rugat-o pe femeie să ajute la instruirea tinerilor din zonă în arta broderiei și a început un curs la ea acasă. Într-o după-amiază recentă, 16 fete stăteau cu atenție și coseau ore întregi. Cel mai bun elev al ei la broderie, a spus ea, era un adolescent, dar familia lui s-a mutat.

Învățându-i pe adolescenți să coasă, a spus Uță, nu doar că se păstrează vii meșteșugurile tradiționale, dar îi și ajută pe tineri să renunțe la telefoanele mobile, cel puțin pentru câteva ore.

„Învăță cum să se concentreze și simt bucurie și împlinire când văd ce au creat”, a spus ea.

Politicienii „toți poartă ii false și dau un exemplu prost pentru toată lumea”, a adăugat ea. „Trebuie să ne întoarcem la tradiții, dar unele reale, nu la tradiții deformate de politică.”