Ghinea: Dacă nu atingem ținta de 25 de mii de hectare împădurite, riscăm să ni se blocheze banii pe autostrăzi/ Avem 5, 1 miliarde de euro pentru autostrăzi, însă nevoia noastră va fi de 10 miliarde

Ministrul proiectelor europene, Cristian Ghinea, a declarat, miercuri seară, la Antena 3, că România are unul dintre cele mai mari procente din PNRR alocați construției de autostrăzi, dar că riscă să piardă banii dacă nu va atinge ținta de 25 de mii de hectare împădurite.

”Cea mai mare tragedie în anii ăștia e ca am avut bani pentru autostrăzi dar n-am avut proiecte. Acum ajungem în situația de a avea mai multe proiecte și de abia acum în anii următori vom resimți lipsa de bani. Avem 5, 1 miliarde pentru autostrăzi în anii următori, însă nevoia noastră va fi de 10 miliarde”, a declarat Ghinea.

Redăm mai jos cele mai relevante declarații despre PNRR

Dacă nu atingem ținta de 25 de mii de hectare împădurite din PNRR, riscăm să ni se blocheze banii pe autostrăzi. Acest plan este lucrată la detaliu, toată administrația centrală din România a fost angrenată în scrierea acesti plan.

Pe terenurile afectate de deșertificare din sud ne vom concentra în primul rând.

Pentru educație noi am dat 12% din PNRR, suntem țara care a alocat cel mai mare procent pentru educație. Jumătate de miliard pentru abandonul școalar, încă 700 de milioane pentru modernizarea școlilor.

Nu va fi o refacere din asta, punem termopane. Va fi o refacere verde a școlilor. Școlile noi construite vor fi verzi de la bun început, consum energetic zero în România.

Trebuie să ținem pasul cu niște schimbări. Am pus 300 de milioane pentru care România să fie parte a unui consorțiu european.

Mașinile electrice, totul folosește cip-uri. Este o criză mondială de cip-uri. Este o bătălie uriașă între SUA, China, și Europa are acest plan de a aduce acasă producția de cip-uri. Vor fi Politehnica, companii românești, care vor fi parte din acest proiect.Ideea proiectului va fi să aducem România în această producție.

Europa pregătește trecerea chiar brutală la mașini electrice. Abia săptămâna asta am luat mașină sută la sută electrică. Avem 13 mii de stații de încărcare în varianta trimisă la Bruxelles. Vom crește probabil la 20 de mii iar UE vrea 30 de mii de stații de încărcare.

Stațiile de încărcare vor putea fi încarcate de primării în stații publie. Sunt trei linii de finanțare, la autostrăzile nou făcute, A7, A8 vor avea din construcție stații de încărcare.

Am spus primarilor: stații de încărcare, piste de biciclete, transport electric. Unii primari spun, domne, eu nu mi-am terminat de asfaltat orașul. Și spun, da, asta e România. Și în București mai sunt sute de străzi neasfaltate. Dar trebuie să luăm bani și pentru asta. Ce facem, ratăm trecerea la automobile electrice?Nu putem să facem totul din fonduri europene.

Vor fi în jur de 10 state care vor avea aprobate planurile în septembrie, vor mai fi Suedia, Polonia, Cehia. Statele est-europene au altfel de probleme, au avut discuții mai dificile cu Comisia.

Să faci 37% verde într-o țară ca România nu este ușor. 10 la sută din PNRR pentru autostrăzi este enorm. Danemarca are aproape 60% din plan verde. Polonia, Cehia, toți își fac la limită verdele și digitalul, fiecare guvern încearcă să țină această balanță între ce vrea omul, cetățeanul obișnuit.

Divergențele s-au mutat de la investiții către reforme. La autostrăzi, Comisia s-a obișnuit cu ideea. Nu o să renunțăm la asta, este linie roșie. Am adăugat reforma, schimbarea modului de taxare pentru transportul de marfă.

Mai sunt probleme cu costurile. Comisia nu este convinsă cu argumentul nostru că s-au scumpit foarte mult materialele de construcție și că autostrăzile vor fi mai scumpe în România. Nu mai sunt discuții că acceptă o alocare mai mare pe autostrăzi.

Eu am încercat pe cât am putut să am o discuție consensuală și cu opoziția. La un moment dat a fost tentant pentru opoziție să facă bâlci politic. Sunt zece state membre care vor avea PNRR aprobat în septembrie.

PNRR este un instrument de legare a investițiilor de reforme, amânate de mulți ani, dar pe care comisia le semnala în acele rapoarte. Acum a venit momentul în care au găsit un buton important, 30 de miliarde dar vrem să vă ocupați de chestiile astea.

Nu trecea PNRR-ul României niciodată dacă nu spuneai ceva despre pensii acolo. PNRR-ul este evaluat pe 11 criterii, dacă te ocupi de evaluările de țară. Pensiile din România sunt nesustenabile pentru că au avut o traiectorie clară de creștere.

Cred că este corect pentru pensionarii României să stabilim o formulă fixă, betonată, să știe omul cât primește pensia de la an la an. Să nu mai avem acest concurs populist între partide, care mărește pensia fără să se uite la rezultate.

Diferențele sunt foarte mari între pensionari. De unde facem acest exercițiu de recalculare a pensiilor. Să nu uităm de pensiile speciale. Suntem statul din UE cu cel mai mare procent de pensii speciale din total pensii: 16%.Nu au legătură cu contributivitatea.

Vom avea două legi, o lege pentru pensiile generale, cu o formulă predictibilă, acest proces de recalculare. Și pe de altă parte sunt legile speciale, magistrații, parlamentarii, curtea de conturi. Și atunci trebuie să ai câteva principii, să eliminăm aceste ieșiri anticipate, să muncească cei cu pensii speciale până la o vârstă mai întaintate. Să nu fie veniturile de pe ultimele șase luni cu sporuri.

Va fi multă supărare, dar cred că și magistrații își dau seama că nu este ok.

Cea mai mare investiție din PNRR este autostrada care leagă Bucureștiul de Iași. Apoi avem A8. Această aprobare a planului în septembrie nu înseamnă că nu se pot începe proiecte proiecte. Cătălin Drulă a lansat deja licitație pentru A 7. Sunt eligibile proiecte deja începute. Am spus colegilor dați drumul la proiecte acolo unde le aveți.

Cea mai mare tragedie în anii ăștia e ca am avut bani pentru autostrăzi dar n-am avut proiecte. Acum ajungem în situația de a avea mai multe proiecte și de abia acum în anii următori vom resimți lipsa de bani. Avem 5, 1 miliarde pentru autostrăzi în anii următori, însă nevoia noastră va fi de 10 miliarde.

Despre spitalele regionale. Fondurile sunt 2, 6 miliarde în total pentru sănătate, din care 2, 1 miliarde pentru infrastructură.

Sunt boli pe care dacă le depistezi din timp sunt tratabile. Dacă ajungi cu cancerul prea târziu la doctor nu mai e tratabil. 2000 de cabinete medicale vor putea accesa fonduri pentru aparatură, pentru medicina preventivă.

Se depistează foarte multe boli din timp și atunci nu mai aglomerezi spitalele.

Cele mai mari investiții vor fi în infrastructură, în revoluția verde și în digital. Vom avea nevoie disperată de forță de muncă, da, este o problemă. Avem destul șomaj în rândul tinerilor.

Suntem o țară de IT-iști, dar nu avem pe tot ce înseamnă meserii digitale facultățile.

Privitul de sus față de ingineri este o prostie pe care vreau să o depășim. Va fi o lipsă mare de specialiști pe partea de eficiență energetică. Vorbim de niște concepte de clădiri care trebuie să devină neutre energetic.

Când raportăm cât verde avem în PNRR, trebuie să raportăm tot felul de detalii. Căldirile creșelor vor trebui să fie eficiente energetic. Am mare stres, cu cine vom lucra aceste proiecte?

În următorii 20 de ani, Europa va trece printr-o transformare radicală în transport și construcții. Universitățile din România trebuie să investească azi ca să avem specialiști. Timmermans a spus azi că țările europene trebuie să obișnuiască populația să spună că vor fi niște scumpiri.

Trebuie să fim deschiși, să fim onești cu ce lipsuri avem. Până la sfârșitul acestei luni trebuie să închidem niște probleme. Problema de fiscalitate, suntem singura țară din UE cu procedură de deficit excesiv. Mai avem problema decarbonizării sectorului energetic.

Emisiunea este în desfășurare