Germania a inaugurat prima linie de cale ferată din lume cu trenuri care funcționează integral cu hidrogen

Germania a inaugurat miercuri prima linie de cale ferată din lume care va funcționa integral cu hidrogen, un pas important pentru decarbonizarea căilor ferate, în ciuda provocărilor legate de aprovizionare pe care le ridică această tehnologie inovatoare, potrivit agenției AFP, citată de boursorama.com.

Flota de paisprezece trenuri, furnizată de grupul francez Alstom pentru regiunea Saxonia Inferioară (Nord), circulă acum pe linia de 100 de kilometri care leagă orașele Cuxhaven, Bremerhaven, Bremervörde și Buxtehude, nu departe de Hamburg.

„Suntem foarte mândri că putem aduce această tehnologie în exploatare comercială, în premieră mondială”, a declarat miercuri directorul general al Alstom, Henri Poupart-Lafarge.

Proiectate în Franța, la Tarbes (sud-vest), și asamblate la Salzgitter (centru), în Germania, trenurile pe hidrogen ale Alstom – denumite Coradia iLint – sunt pionieri în acest domeniu.

Această tehnologie este modalitatea preferată de reducere a emisiilor de CO2 și de înlocuire a motorinei, care încă alimentează 20% din călătoriile cu trenul în Germania.

Noua flotă, care a costat „93 de milioane de euro”, va evita generarea a „4.400 de tone de CO2 în fiecare an”, potrivit LNVG, operatorul rețelei regionale.

Comenzi

Din 2018, pe această linie au fost efectuate teste comerciale cu circulația regulată a două trenuri pe bază de hidrogen.

Vor urma și alte legături feroviare: Alstom a semnat patru contracte pentru câteva zeci de trenuri, în Germania, Franța și Italia, și nu crede că cererea va scădea.

Numai în Germania, „între 2.500 și 3.000 de trenuri diesel ar putea fi înlocuite cu hidrogen”, a declarat pentru AFP Stefan Schrank, manager de proiect la Alstom.

„Până în 2035, aproximativ 15-20% din piața regională europeană ar putea funcționa cu hidrogen”, a declarat pentru AFP Alexandre Charpentier, expert în domeniul feroviar la Roland Berger.

Trenurile pe hidrogen sunt deosebit de relevante pentru liniile regionale mici, unde costul tranziției la energia electrică este prea mare în comparație cu rentabilitatea legăturii.

Acestea amestecă hidrogenul de la bord cu oxigenul din aerul înconjurător, folosind o celulă de combustie. Aceasta produce energia electrică necesară pentru a acționa trenul.

În prezent, aproximativ unul din două trenuri regionale din Europa circulă pe motorină.

Concurenții Alstom au intrat și ei în cursă. În luna mai a anului trecut, compania germană Siemens a prezentat un prototip de tren împreună cu Deutsche Bahn, în vederea punerii în funcțiune a acestuia în 2024.

Dar, în ciuda acestor perspective atractive, „există bariere reale”, spune expertul.

Trenurile nu sunt singurele care sunt însetate de hidrogen. Întregul sector al transporturilor, rutiere sau aeriene, precum și industria grea, în special industria siderurgică și chimică, se bazează pe această tehnologie pentru a-și reduce emisiile de CO2.

O resursă rară

Deși Germania a anunțat în 2020 un plan ambițios de 7 miliarde de euro pentru a deveni lider în domeniul tehnologiilor pe bază de hidrogen în decurs de un deceniu, țara – ca și restul Europei – nu dispune încă de infrastructura necesară atât pentru producție, cât și pentru transport și necesită investiții uriașe.

„Din acest motiv, nu vedem o înlocuire de 100% a trenurilor diesel cu hidrogen”, potrivit lui Charpentier.

În plus, hidrogenul nu este neapărat decarbonizat: doar „hidrogenul verde”, fabricat cu ajutorul energiei regenerabile, este considerat durabil de către experți.

Există și alte metode de fabricare, mult mai răspândite, dar care emit gaze cu efect de seră, deoarece sunt fabricate cu ajutorul combustibililor fosili.

Dovada că resursa este rară: linia din Saxonia Inferioară ar trebui să utilizeze, în primul rând, produse secundare de hidrogen din anumite industrii, cum ar fi cea chimică.

Potrivit institutului francez de cercetare IFP, specializat în probleme de energie, 95% din hidrogen este în prezent „derivat din transformarea combustibililor fosili, dintre care aproape jumătate este derivat din gazele naturale”.

Cu toate acestea, Europa se confruntă deja cu tensiuni în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze naturale rusești, pe fondul impasului cu Moscova în legătură cu războiul din Ucraina.

„Deciziile politice vor trebui să stabilească prioritățile în ceea ce privește destinația producției de hidrogen”, a declarat Charpentier.

De asemenea, Germania va trebui să cumpere resurse din străinătate pentru a-și satisface nevoile. Berlinul a semnat marți un acord cu Toronto pentru a importa cantități mari de hidrogen regenerabil produs în Canada începând cu 2025.