Franța are o problemă de competitivitate în fața Germaniei

Analiză a publicației franceze Les Echos, preluată de Rador:

Politica axată pe ofertă, implementată în urmă cu zece ani, a permis Franței să se apropie oarecum de Germania. Însă avantajele Berlinului rămân semnificative.

Aceasta este o problemă care a făcut titluri în presa de afaceri acum zece ani. Decalajul de competitivitate dintre Franța și Germania a fost subiectul multor discuții. Este mai mic astăzi, dar încă persistă.

Cu siguranță, Germania trece în prezent prin dificultăți reale. Producția industrială a scăzut cu 16% de la vârful atins la mijlocul anului 2018. Specializarea sectorială a țării, bazată în special pe industria automobilelor și pe cea chimică, se dovedește a fi astăzi o slăbiciune.

Industria chineză a făcut progrese mari în ultimii ani și a devenit principalul competitor al Germaniei în multe domenii. Și consumatorii chinezi au avut tendința de a cumpăra mai puține produse străine în ultimii ani.

Deși modelul economic german este afectat, nu trebuie să uităm problemele cu care se confruntă Franța. „Franța s-ar putea afla în pragul unui nou val de dezindustrializare”, avertizează Anthony Morlet-Lavidalie, economist la Rexecode. „În primul trimestru al anului 2025, ponderea industriei prelucrătoare a scăzut la 9,4% din PIB, sub nivelul său de dinainte de Covid, de aproape 10%. Dacă ne uităm la importanța industriei prelucrătoare în valoarea adăugată totală a țărilor bogate, al căror PIB pe cap de locuitor este mai mare de 30.000 de dolari, Franța se află pe ultimul loc”, subliniază el.

Între 2000 și 2012, costul unitar al forței de muncă în Franța, adică costurile salariale pentru o unitate de PIB produsă, a crescut mult mai rapid decât în Germania. Vecinii noștri și-au flexibilizat legislația muncii prin legile Hartz și au implementat negocieri la nivel de companie, ceea ce a încurajat moderarea salariilor.

Franța a reacționat doar în timpul mandatului de cinci ani al lui François Hollande, prin intermediul creditului fiscal pentru competitivitate și ocuparea forței de muncă (CICE) și al altor reduceri ale contribuțiilor la asigurările sociale. De atunci, Franța a recăpătat o oarecare competitivitate în ceea ce privește costurile salariale față de Germania, care a introdus un salariu minim. „Între 2008 și 2019, Franța a șters cea mai mare parte a acestei deteriorări a competitivității costurilor față de Germania din 2000, sub efectul combinat al accelerării salariilor în Germania și al eforturilor de reducere a costurilor din Franța”, estimau economiștii de la Banca Franței în 2021.

Este adevărat că, în ultimii ani, economia germană a avut performanțe mai bune pentru angajați. „Din 2018, salariile din Germania au crescut mai rapid decât productivitatea, ceea ce a pus companiile din țară în fața unei ecuații pe care nu erau obișnuite să o rezolve”, notează Anthony Morlet-Lavidalie.

Avantaje germane

Cu toate acestea, potrivit institutului Rexecode, în Franța, prețul unei ore de muncă în industrie și servicii pentru companiile cu peste 10 angajați a rămas, la sfârșitul anului 2024, puțin mai mare decât în Germania. Nu era cazul în anul 2000, când a fost creată zona euro, când costurile forței de muncă erau mai mici de această parte a Rinului. În toate acestea, Germania își menține avantaje comparative foarte semnificative.

Numărul de roboți la 10.000 de locuri de muncă industriale este de două ori mai mare în Germania decât în Franța. Stocul de capital al industriei germane este incomparabil cu cel francez, marjele sunt mai mari, iar companiile germane au mult mai multe lichidități decât concurenții lor francezi.

Deși s-ar putea crede că războiul din Ucraina a schimbat situația, acest lucru nu este în întregime adevărat. Din 2022, creșterea costurilor energiei se resimte pe întregul Bătrân Continent.

„Diferența dintre prețurile la energie din Germania și Franța nu este atât de mare, deoarece prețurile la electricitate sunt europene. Din cauza războiului din Ucraina, întreaga Europă a plătit pentru strategia germană de a renunța la energia nucleară în favoarea surselor regenerabile, rămânând în același timp excesiv legată de gazul rusesc”, rezumă Anthony Morlet-Lavidalie. Prețurile de producție din industriile franceză și germană, care iau în considerare salariile, energia și alte costuri, au evoluat, de asemenea, în mod paralel din anul 2019.

Pe scurt, problema competitivității franceze rămâne, așa cum o demonstrează deficitul comercial gigantic al Franței. Deficitul total la bunuri, excluzând energia și echipamentele militare, a ajuns anul trecut la 44 de miliarde de euro. Asta înseamnă cu 10 miliarde mai mult decât în 2019.

Traducerea Rador: Ruxandra Lambru