Frankfurter Rundschau: Statul de drept din România este strâmbat

Retragerea reformelor judiciare din România este privită cu mare îngrijorare în UE – inclusiv societatea civilă din țară protestează, scrie Frankfurter Rundschau. Publicația germană dedică un amplu articol situației din România, pe care îl redăm mai jos.

”Un băiat în șlapi strânge lemne de foc pentru sobă. Fața lui este abia vizibilă, în schimb este filmată mizeria în care trăiește. Apoi apare în prim plan chipul cunoscutului actor român Victor Rebengiuc. Cu o voce clară el acuză: „Când zic 200 000, vă gândiți la banii pe care i-ați obținut ilegal. Eu mă gândesc la 200 000 de copii care se culcă în fiecare seară nemâncați.“

Videoclipul piesei „Ca ei” a trupei pop-rock românești Taxi adresată este un îndemn la luptă cu actuala clasă politică a țării est europene, care nu se ocupă de oamenii care trăiesc în cea mai gravă sărăcie, ci își urmează doar interesele personale. Trupa își exprimă astfel furia împotriva guvernării defectuoase și a corupției resimțite de mulți români. Actuala țintă a protestelor o reprezintă retragerea reformelor judiciare, ceea ce le permite funcționarilor și politicienilor să-și afirme interesele.

Se aduc schimbări și legii penale

Săptămâna trecută parlamentul român a aprobat o serie de modificări controversate ale Codului Penal. Astfel termenele de prescripție pentru infracțiuni sunt reduse cu doi ani. În plus, luarea de mită și „cumpărarea” influenței sunt parțial decriminalizate. Pe viitor „comportamentul neglijent” al funcționarilor publici nu va mai fi pedepsit deloc. Pedepsele pentru delapidare și abuzul în serviciu sunt reduse la jumătate, dacă acuzatul plătește pentru prejudiciu.

În plus intră în vigoare o interdicție de a „comunica” despre cazurile penale. În viitor, înregistrările conversațiilor din sălile private nu mai pot fi folosite pentru investigațiile penale, iar acuzațiile pot fi făcute numai în termen de un an de la infracțiune. Cele mai multe modificări contravin recomandărilor Comisiei de la Veneția a UE, care a efectuat o vizită oficială în România pe 24 aprilie.

Populiștii întorc timpul înapoi

Pentru multă vreme, România a fost considerată un model de reformă judiciară în Europa de Est și de Sud-Est, însă, începând cu anul 2016, partidul de guvernământ naționalist-populist PSD, urmărește o politică anti-UE, împotriva statului liberal de drept. Multe realizări au fost deja distruse. Comisarul european pentru justiție, Vera Jourova, a declarat recent că Comisia Europeană urmărește cu îngrijorare evenimentele din București.

Liderul partidului conservator PNL, Raluca Turcan, a criticat faptul că modificările din lege ar „favoriza corupția în serviciul public” și nu au „nimic de-a face cu problemele reale ale României sau cu deciziile Curții Constituționale”. Modificările codurilor penale au provocat și proteste internaționale. De exemplu, douăsprezece ambasade și vicepreședintele UE, Frans Timmermans, au cerut guvernului de la București într-o scrisoare comună să nu facă schimbări care să slăbească statul de drept. Scrisoarea a fost semnată de Germania, Franța și Austria, dar și de statele din afara UE, Norvegia, SUA și Canada.

Referendum asupra sistemului judiciar

Între timp, președintele Klaus Iohannis dorește să organizeze la 26 mai un referendum asupra sistemului judiciar. Aceasta ar trebui să vizeze interzicerea amnistiilor, precum și a ordonanțelor de urgență, pe care guvernul le folosește din ce în ce mai des. Ca reacție la inițiativa lui Iohannis, Parlamentul a adoptat o lege care are drept scop limitarea conținutului referendumului. Lupta de putere între președinte și guvern continuă.

Și din cauza controverselor continue despre sistemul juridic, guvernul dorește să schimbe trei miniștri din partea PSD, printre care și ministrul justiției, Tudorel Toader. Dar șeful statului, Iohannis, a respins remanierea guvernului, motivând că remanierea doar ar agrava situația.

De aceea, premierul Viorica Dancila a propus candidați interimari. Este de așteptat ca Iohannis să amâne remanierea guvernului până după alegerile europene – alegerile prezidențiale vor avea loc în toamnă, iar Iohannis va dori să puncteze cu o politică antiguvernamentală clară. Cu toate acestea, președintele nu a putut împiedica pensionarea procurorului general Augustin Lazăr. Lăzar ar fi vrut să continue, dar Ministrul Justiției Toader nu i-a acceptat candidatura.

Între timp, conducerea Partidului Socialiștilor Europeni (PSE) a „înghețat” relațiile cu social-democrații români (PSD) ca urmare a atacurilor asupra statului de drept – acestea vor fi reactivate numai dacă guvernul urmează recomandările Comisiei. Șeful social-democraților români, Liviu Dragnea, are un termen la tribunal într-un proces de corupție pe 20 mai.”

Traducerea: Adela Almași și Mihnea Mihai, Rezist Zürich/ Sursa: Frankfurter Rundschau