ANALIZĂ Doi ani de la masacrul teroriștilor Hamas în Israel: O societate divizată între comemorări și negocieri pentru salvarea celor care încă trăiesc / Izolarea premierului Netanyahu – FOTO

Se împlinesc doi ani de la masacrul teroriștilor Hamas în Israel, în ziua de Yom Kippur, cea mai importantă sărbătoare religioasă din calendarul iudaic, atunci când aproximativ 1200 de israelieni, civili și forțe de ordine, au fost uciși de teroriștii palestinieni.

Hamas a lansat mii de rachete asupra Israelului și a trimis zeci de luptători peste granița puternic fortificată a țării – o demonstrație de forță uriașă care a surprins Israelul cu garda jos în timpul unei sărbători importante. La fel se întâmpla cu 50 de ani înainte, în Războiul de Yom Kippur, când Egiptul și Siria au luat prin surprindere Israelul tocmai din cauza mobilizării reduse a armatei în cea mai profundă sărbătoare pentru israelieni.

La doi ani de la masacre, societatea israeliană este divizată între comemorări și negocieri pentru salvarea celor care încă trăiesc, ostaticii israelini din tunelurile organizației teroriste. Astăzi, 48 de ostatici se mai află în Gaza, din care doar aproximativ 20 ar mai fi în viață, conform informațiilor de la Tel Aviv. Iar negocierile pentru eliberarea lor sunt în plină desfășurare, la doi ani de la răpire.

• Notă: Războiul de Yom Kippur este unul dintre conflictele cunoscute generic drept ”războaiele arabo-israeliene” declanșate în lanț după fondarea statului Israel (1948). De Yom Kippur, cea mai importantă sărbătoare religioasă a evreilor, Siria și Egiptul au atacat Israel (6 octombrie 1973) profitând de mobilizarea redusă a militarilor. Din punct de vedere militar, specialiștii consideră că războiul a fost câștigat de Israel, în ciuda pierderilor semnificative de la începutul atacului, dar ambele tabere își revendică victoria.  

• Vezi aici o galerie foto cu imagini din Israel, după atacul sângeros al Hamas din 2023

Contraofensiva Israelului

Israelul a răspuns dur teroriștilor Hamas. Atacul palestinienilor din 7 octombrie 2023 a declanșat un lanț de reacții care au adus Israelul în război cu Iranul și aliații săi din regiune, inclusiv organizația teroristă Hezbollah din Liban, care a suferit pierderi majore.

Dacă pe plan european Israelul a fost criticat dur de mai multe guverne și șefi de stat care au folosit termenul de ”genocid” pentru masacrele palestinienilor în timpul bombardamentelor israeliene din Fâșia Gaza, de partea premierului Benjamian Netanyahu, care conduce Israelul alături de extremiștii de dreapta, s-a poziționat Donald Trump care a dat mai multe ultimatumuri către Hamas, amenințând că altminteri ceva ”foarte rău” se va abate asupra organizației palestiniene.

Statele Unite s-a alăturat Israelului inclusiv printr-un atac asupra armatei și programului nuclear iranian într-un război de 12 zile în luna iunie. Vezi detalii aici. 

Între timp, Israelul a eliminat oameni de știință iranieni importanți pentru programul nuclear de la Teheran, a redus drastic capacitățile militare ale acestora, a preluat controlul aproape total în Gaza, a ucis comandanți și generali importanți ai teroriștilor. Vezi detalii aici.

Dar ce n-a reușit premierul Benjamin Netanyahu a fost să salveze ostaticii rămași captivi în condiții inumane, supuși agresiunilor și torturați, fapt care a stârnit proteste masive în marile orașe din Israel și în capitală și a divizat profund societatea. Ca un paradox, agresivitatea militară a guvernului Netanyahu a izolat semnificativ Israelul pe plan internațional și i-a adus lui Benjamin Netanyahu un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională, care îl acuză, la fel ca pe dictatorul rus Vladimir Putin, de crime de război.

În plus, un sondaj publicat de Times of Israel cu o zi înainte de comemorarea a doi ani de la masacrul din 7 octombrie arată că 66% din israelieni (cu 13% mai mult decât la sondajul precedent) consideră că a sosit momentul să se pună capăt războiului din Gaza, principalul motiv fiind punerea în pericol a ostaticilor

Sondajul, realizat de Institutul pentru Democrație din Israel, arată și că 66% dintre israelieni consideră că Netanyahu ar trebui să-și asume responsabilitatea pentru eșecurile legate de atacul Hamas din 7 octombrie și să demisioneze, fie imediat (45%), fie după război (19%). Vezi aici alte detalii din sondaj.

Associated Press relatează că războiul a ucis peste 67.000 de palestinieni, dar citează Ministerul Sănătății din Gaza care e controlat de Hamas. În fapt, alte informații obținute din surse independente nu există momentan, iar Ministerul Sănătății din Gaza nu precizează câte dintre victime erau civili și câte combatanți.

Ministerul afirmă că femeile și copiii reprezintă aproximativ jumătate dintre morți, iar mulți experți independenți consideră că aceste cifre sunt cea mai fiabilă estimare a pierderilor din război.

Ofensiva israeliană a strămutat aproximativ 90% din populația Gazei — circa 2 milioane de oameni — adesea de mai multe ori, iar restricțiile asupra ajutoarelor umanitare au contribuit la o criză severă de foame, experții afirmând că orașul Gaza se confruntă cu foamete, mai arată AP.

Însă Israelul neagă acuzațiile de genocid și de război dus asupra civililor, spunând că este un război de autoapărare dar și că armata ”depune eforturi extraordinare” să evite victimele civile, iar guvernul israelian susține că Hamas este de vină pentru populația masacrată pentru că îi folosesc pe civili ca scuturi umane.

În paralel cu izolarea Israelului, în aproape toată lumea fenomenul antisemitismul este în creștere galopantă, fapt marcat și de premierul Marii Britanii, în ziua comemorării a 2 ani de la masacrele din 7 octombrie.

Starmer a transmis că ultimii doi ani au fost ”un coșmar” și că fenomenul antisemit a escaladat în Marea Britanie. Declarația premierul vine la câteva zile după ce doi bărbaţi evrei au fost ucişi în timpul unui atac împotriva unei sinagogi din oraşul Manchester, comis de Yom Kippur, ziua cea mai sfântă din calendarul evreiesc.

49% dintre palestienii din Gaza care ar ieși la vot ar alege tot Hamas, arată datele Palestinian Center for Policy and Survey Research

Însă Hamas a ajuns la putere în Gaza prin votul palestinienilor care au avut pentru ultima dată acest drept în 2006. Hamas a ajuns la putere sub numele “Change and Reform” și a câștigat 74 dintre cele 132 de locuri în Consiliul Legislativ al Palestinei, aproape dublu față de Fatah, partidul de pe locul al doilea, arată o analiză ISE.

De-atunci, Hamas a preluat total puterea și nu au mai existat alegeri libere. Comunitate internațională a refuzat să colaboreze cu noii aleși și nu i-au recunoscut oficial, dar asta nu a împiedicat Hamas să preia puterea cu forța în 2007.

Cu toate acestea, Hamas este și azi popular în rândul palestinienilor, conform sondajelor realizate de ONG-ul Palestinian Center for Policy and Survey Research (PCPSR), care a arătat în mai 2025 că nivelul general de susținere pentru Hamas este de 29% în Cisiordania și de 37% în Fâșia Gaza – Hamas rămâne, astfel, opțiunea politică principală pentru palestinienii din ambele teritorii, restul procentelor fiind împărțite între Fatah, alte formațiuni liliputane și indeciși.

În rândul palestinienilor care au declarat că ar vota la alegeri, susținerea pentru Hamas este chiar mai mare: Dintre palestinienii din Gaza care au afirmat că ar vota la alegerile parlamentare dacă ar fi organizate în prezent, cu aceleași formațiuni politice din 2006, 49% ar vota tot cu Hamas, conform datelor PCPSR. Citește detalii aici.

Cum comemorează israelienii

The Guardian relatează că israelienii se adună marți în toată țara, iar comemorări neoficiale vor avea loc în micile kibbutzuri din sudul Israelului, ale căror membri au fost uciși sau răpiți.

Totodată, un miting de amploare va fi organizat la Tel Aviv pentru a cere eliberarea ostaticilor rămași în captivitate la Hamas, în Gaza. Ceremonia națională oficială de comemorare va avea loc pe 16 octombrie, în cimitirul național al Israelului de pe Muntele Herzl, după sărbătoarea evreiască Simchat Torah.

Amintirea traumei colective a atacului de acum doi ani — cel mai sângeros atac unic din istoria Israelului — încă planează peste întreaga țară. Fețele ostaticilor încă deținuți în Gaza sunt lipite pe stațiile de autobuz din toată țara, iar casele care au fost incendiate de militanți, în timp ce aceștia devastau kibbutzurile, rămân arse și abandonate.

Scurtă cronologie din primele ore ale atacului teroriștilor Hamas din 7 octombrie 2023:

• Hamas a lansat în ziua de Yom Kippur, într-o sâmbătă, mii de rachete asupra Israelului și a trimis zeci de luptători peste granița puternic fortificată a țării – o demonstrație de forță uriașă care a surprins Israelul cu garda jos în timpul unei sărbători importante;
• Luptătorii Hamas au intrat în țară prin intermediul unor bărci, parapante și camioane;
• Jihadul Islamic Palestinian (PIJ) a declarat că luptătorii săi s-au alăturat militanților Hamas pentru a ataca Israelul;
• Israelul a anunțat că se află în „stare de alertă pentru război” după atacul surpriză;
• Armata israeliană a declarat că aproximativ 2.500 de rachete au fost lansate din Gaza în dimineața respectivă – contrazicând afirmațiile Hamas, care susținea că au fost lansate peste 5.000 de rachete;
• Au apărut o serie de relatări despre cum Hamas răpea soldați ai Forțelor de Apărare Israeliene (IDF);
• Premierul israelian Benjamin Netanyahu a început discuții cu președinte american Joe Biden de la acea vreme și a dat publicității un comunicat: „Suntem în război și vom câștiga”;
• Canalul de știri israelian N12 a anunțat că aproximativ 50 de ostatici israelieni sunt deținuți de atacatorii Hamas. Ulterior, numărul a crescut. Mulți dintre ei au fost uciși sau au murit din cauza condițiilor inumane și ale agresiunilor, alții au fost eliberați, iar alții așteaptă de doi ani să fie eliberați.

Vezi aici relatarea integrală a G4Media din ziua atacului Hamas în Israel din 7 octombrie 2023.