Foreing Policy: „Elitele” protejează democrația liberală în România

Când alegerile sunt transformate în arme, gardurile de protecție sunt necesare pentru a preveni corupția.

• O analiză Foreing Policy de Dan Perry, fost corespondent AP în România și care ulterior a condus agenția în Europa, Africa, Orientul Mijlociu și Caraibe, și Mihai Răzvan Ungureanu, fost prim-ministru și ministru de externe al României.

În timp ce se pregătește să organizeze o reluare a alegerilor prezidențiale pe 4 mai, România se află, în mod improbabil, la punctul zero al unei noi lupte globale. O primă tentativă de scrutin în noiembrie 2024 a fost câștigată de un susținător eurosceptic al Kremlinului în urma unor interferențe electorale, ceea ce a determinat Curtea Constituțională a României să anuleze alegerile, să interzică candidatul și să ceară repetarea scrutinului.

La Conferința de Securitate de la München din februarie, vicepreședintele american J.D. Vance a criticat dur decizia României. „România a anulat direct rezultatele alegerilor prezidențiale pe baza suspiciunilor slabe ale unei agenții de informații”, a declarat Vance.

„Nu aveți valori comune dacă anulați alegerile pentru că nu vă place rezultatul (…) Dacă vă este atât de frică de propriul popor încât îl reduceți la tăcere și îl închideți”, a spus el într-un alt discurs.

Drama României este parte a unei povești globale mai ample: Instituțiile democratice sunt subminate în întreaga lume nu doar de amenințări externe, ci și din interior. Liderii aleși se folosesc de legitimitatea urnelor de vot pentru a defăima controlul judiciar, a pune botniță presei și a elimina responsabilitatea. Aceasta nu este democrație la locul de muncă – alegerile sunt folosite ca arme pentru a elimina barierele de protecție care împiedică corupția și despotismul.

Curtea Constituțională – un organism ai cărui membri sunt numiți, nu aleși – întruchipează consensul elitei post-comuniste care a modelat instituțiile din România. În plus, cele două partide dominante ale țării, social-democrații de centru-stânga și național-liberalii de centru-dreapta, care, în general, au făcut schimb de putere de la căderea comunismului și sunt considerați piloni ai elitei, s-au raliat, de asemenea, anulării, îngroziți de succesul candidatului aliniat Kremlinului.

Valul de intervenție a „elitelor” din România – în special prin anularea alegerilor influențate de Rusia – a transformat țara într-un exemplu a ceea ce președintele american Donald Trump și aliații săi consideră a fi o conspirație globală a elitelor pentru a controla rezultatele și a suprima „poporul”.

România a devenit un câmp de luptă retoric convenabil pentru campania împotriva „elitelor” aliniată lui Trump. Dar elitele mult blestemate sunt cele care protejează democrația liberală – în România și în multe locuri din lume.

De la James Madison din America la John Stuart Mill din Marea Britanie, arhitecții democrațiilor moderne au crezut că libertatea și rațiunea au nevoie de protecție împotriva conducerii mulțimii. Constituția Statelor Unite a fost concepută nu pentru a reflecta toate impulsurile populare, ci pentru a le limita. Același lucru a fost valabil și pentru Magna Carta, „Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului” a Revoluției franceze și chiar pentru constituțiile post-comuniste din Europa de Est. Toate au fost create nu prin voința populară spontană, ci de grupuri relativ mici de indivizi educați și cu putere de decizie. Elitele, cu alte cuvinte.

Tranziția României de la dictatură la democrație – începând cu Constituția din 1991, după revoluția română și prăbușirea regimului comunist – a fost condusă de astfel de personalități care au pus bazele instituțiilor liberale care dăinuie și astăzi.

Istoria țării a generat o aversiune profundă a societății față de puterea centralizată, care nu poate fi trasă la răspundere, ceea ce, la rândul său, a format o generație de elite cu spirit reformator care au creat instituții menite să prevină revenirea la autoritarism.

Lucrând alături de experți juridici și politici din întreaga lume, liderii români au căutat în mod conștient să încorporeze principiile democratice liberale în fundația țării: separarea puterilor, independența justiției, alegerile pluripartite și protecția drepturilor individuale.

În ciuda provocărilor actuale, sistemul românesc rămâne angajat față de aceste principii esențiale pentru guvernarea democratică liberală.

În mod esențial, procesele de integrare a României în Uniunea Europeană și în NATO au consolidat aceste structuri, impunând reforme anticorupție, libertatea presei și implicarea societății civile. Reformele succesive, inclusiv măsurile anticorupție aliniate la UE și libertățile presei, au fost, de asemenea, conduse de elite, mai degrabă decât de origine populistă (care, în cazul României și al altor state, a fost întotdeauna la limită).

Spre deosebire de elitele aristocratice și filosofice din secolele trecute, elitele moderne ale României operează într-un ecosistem digital și democratic – mai vizibil, mai contestat și totuși mai vital. Ele sunt modelate de educația internațională, de grupuri de reflecție precum Open Society Foundations a magnatului de afaceri George Soros și de inițiative civice care promovează liberalismul.

Există însă și persoane, precum președintele rus Vladimir Putin, care nu ar dori nimic mai mult decât să dea timpul înapoi. Motivația lui Putin face parte dintr-o strategie mai largă de destabilizare a instituțiilor democratice de pe flancul estic al NATO.

România, ca stat post-comunist relativ de succes, profund integrat în alianțele occidentale, reprezintă exact tipul de model liberal-democratic care amenință povestea Kremlinului privind decăderea inevitabilă a Occidentului. Subminarea României servește, de asemenea, mai multor obiective strategice: testarea hotărârii UE, fracturarea unității în Europa de Est și semănarea neîncrederii în procesele electorale. Este un teatru cu costuri reduse și randament ridicat pentru războiul hibrid al Rusiei – mai ales într-un ciclu electoral vulnerabil la manipularea digitală.

La sfârșitul anului 2024, această dinamică a atins un punct critic. Un ultranaționalist marginal și teoretician al conspirației, pe nume Călin Georgescu, a uimit observatorii câștigând primul tur al alegerilor prezidențiale din România, propulsat de o explozie de dezinformare de ultim moment inițiată de TikTok.

Investigațiile interne ale TikTok au dezvăluit ulterior o rețea coordonată de aproximativ 4 500 de conturi, deși rapoarte românești separate susțin că numărul de conturi implicate a fost mult mai mare, poate 25 000. Rapoartele bazate pe informații românești spun că multe dintre acestea sunt legate de operațiuni de influență rusești și au generat zeci de milioane de impresii în ultimele zile ale campaniei.

Procurorii români, potrivit Bloomberg, au solicitat asistență din partea autorităților turce pentru a investiga peste 20.000 de conturi TikTok. Aceste conturi au folosit adrese IP turcești și au fost create cu domenii de e-mail rusești cu puțin timp înainte de alegerile din România.

Kremlinul a negat orice amestec în alegeri.

Narațiunea promovată în videoclipurile TikTok a fost un amestec familiar de anti-elitism, paranoia vaccinală și puncte de vedere aliniate Kremlinului care favorizează candidatul de extremă dreapta. Videoclipurile îl prezintă pe Georgescu drept singurul candidat căruia „îi pasă de românii adevărați” în contextul unui declin moral național și care a promis să „redea țara poporului”.

Confruntată cu o campanie de dezinformare online cu influențe străine, Curtea Constituțională a României a luat măsura extraordinară de a anula rezultatele, interzicându-i ulterior lui Georgescu să participe la următorul tur de scrutin.

În plus, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații din România (ANCOM) a invocat Legea serviciilor digitale a Uniunii Europene (al cărei scop este de a reglementa platformele online pentru a asigura un mediu digital mai sigur, mai transparent și mai responsabil).

Organismul a cerut transparență algoritmică din partea platformelor, iar oficialii români au solicitat suspendarea accesului TikTok, deși interdicția nu a fost niciodată pusă în aplicare.

Toate acestea au declanșat indignarea cercurilor aliniate lui Trump din Statele Unite și din străinătate, care au acuzat elitele din România că au anulat voința poporului, inclusiv Vance, fostul strateg-șef al Casei Albe Steve Bannon (care s-a întâlnit recent cu George Simion, un alt ultranaționalist român) și premierul ungar Viktor Orban, care a declarat că România este utilă ca studiu de caz în ceea ce privește modul de evitare a campaniilor de social media care ar putea oferi instanțelor „un pretext pentru anularea” alegerilor.

Cea mai bogată persoană din lume și aliat fervent al lui Trump, însuși Elon Musk, a intervenit, repostând o fotografie a lui Pavel Popescu, vicepreședinte al ANCOM, cu legenda: „Vă puteți da seama cine sunt băieții răi după cine cere cenzură”. Dar aceasta nu a fost cenzură. A fost o intervenție pentru a proteja un sistem democratic aflat sub asediu digital.

Așa-numitele elite ale României – inclusiv cercetătorii constituționali, procurorii anticorupție, politicienii liberali și jurnaliștii, dintre care mulți au fost educați în instituții occidentale și rămân dedicați normelor democratice – nu au impus un regim autoritar. Într-adevăr, unii dintre ei pot fi creditați pentru corectarea rezultatului unor alegeri corupte cu disperare de interferențe străine. Ei au aplicat legea. Și-au exercitat judecata. Pe scurt, sistemul a acționat pentru a se proteja de manipulare.