Fonduri de 170 de milioane de euro pentru proiecte energetice locale în cinci județe din România / Corina Murafa: Comunitățile de energie pot reduce facturile individuale și pot deveni un instrument împotriva sărăciei energetice

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Energia produsă pe acoperișul unei școli sau pe terenul unei primării ar putea ajunge direct în facturile mai mici ale locuitorilor, nu doar în profitul unor companii private. Cu finanțări de peste 670 de milioane de euro disponibile prin PNRR și Programul pentru Tranziție Justă, România încearcă să construiască primele comunități de energie funcționale — structuri prin care cetățenii, autoritățile locale și instituțiile publice pot produce, distribui, stoca și consuma energie într-un areal geografic determinat. Bazate pe surse regenerabile precum energia solară, eoliană sau biomasa, aceste comunități sunt gândite pentru a maximiza beneficiile economice, sociale și ecologice pentru membrii lor și pentru comunitățile locale. Specialiștii spun că miza reală nu este doar energia verde, ci păstrarea banilor și a controlului economic în comunitățile locale.

Articol realizat pe baza unor materiale publicate de InfoClima și a cercetărilor realizate de Corina Murafa și Dr. Sorin Cebotari.

Ce sunt comunitățile de energie

Conceptul de comunitate de energie presupune asocierea unor cetățeni, instituții publice, firme mici sau autorități locale pentru a produce, distribui și consuma energie regenerabilă la nivel local. Astfel, membrii unei comunități pot investi împreună în panouri fotovoltaice, sisteme de stocare sau alte infrastructuri energetice și pot utiliza energia produsă pentru reducerea facturilor.

Modelul este deja bine dezvoltat în Europa. Potrivit unui raport Interreg Danube Region, în Uniunea Europeană existau peste 9.000 de comunități de energie în 2024.

În România, însă, dezvoltarea a fost întârziată de lipsa unui cadru legislativ complet și de absența unor mecanisme clare pentru partajarea energiei între membrii comunităților. „În absența acestui avantaj de bază, în România s-au format și funcționează doar două comunități de energie”, explică experta în politici climatice și energetice Corina Murafa, referindu-se la Cooperativa de Energie și proiectul Între Vecini.

Corina Murafa are peste 10 ani de experiență în domeniul climei, energiei și sustenabilității. Murafa a colaborat cu organizații precum Banca Mondială, Comisia Europeană, Frankfurt School of Management, Environmental Defense Fund și Cancelaria Prim-Ministrului.

Energia care rămâne în comunitate

Potrivit cercetătorului Dr. Sorin Cebotari, specializat în economie circulară și dezvoltare sustenabilă, diferența este dată de modelul de proprietate asupra proiectelor energetice. În modelul clasic, energia regenerabilă este produsă de mari investitori, iar comunitățile locale beneficiază limitat, prin taxe sau câteva locuri de muncă temporare. În modelul comunitar, cetățenii, cooperativele sau autoritățile locale devin proprietari sau co-proprietari ai infrastructurii energetice.

„Adevărata miză nu este doar capacitatea instalată, ci cine controlează proiectul și cum sunt distribuite beneficiile în comunitate”, arată Dr. Sorin Cebotari, în acest articol.

Potrivit acestuia, atunci când energia este deținută local, ea poate deveni un instrument de dezvoltare economică și socială. „Energia poate susține reducerea facturilor, consolidarea serviciilor publice sau creșterea autonomiei locale”, explică cercetătorul în studiile sale privind relația dintre energie regenerabilă și dezvoltare regională.

Cum pot reduce facturile românilor

Principalul avantaj al comunităților de energie este reducerea costurilor prin investiții comune și utilizarea locală a energiei produse.

În loc ca fiecare gospodărie să suporte individual costurile instalării unor sisteme fotovoltaice, investițiile și costurile de mentenanță sunt împărțite între membrii comunității. „Acesta este și un mecanism de combatere a sărăciei energetice, pentru că grupurile vulnerabile, care ar fi excluse de pe piața soluțiilor individuale, pot accesa energie la prețuri mai mici”, spune Corina Murafa.

Modelul poate fi eficient și din perspectiva consumului. În cazul locuințelor, consumul de energie este mai ridicat dimineața și seara, în timp ce producția solară atinge vârful la prânz, când multe case sunt goale.

Prin includerea într-o comunitate energetică a unor consumatori precum școli, grădinițe, magazine sau instituții publice, care funcționează exact în intervalul de timp în care panourile solare produc cel mai mult, energia produsă local poate fi folosită mai eficient, reducând pierderile și dependența de rețeaua națională.

De la energie verde la dezvoltare locală

Potrivit lui Sorin Cebotari, proiectele comunitare pot avea efecte economice și instituționale importante în mediul rural.

Energia produsă local poate alimenta iluminatul public, școlile sau primăriile, iar economiile realizate pot fi redirecționate către alte investiții locale.

„Această retenție locală a valorii este esențială pentru reziliența economică a comunităților rurale”, afirmă cercetătorul.

În plus, gestionarea unor astfel de proiecte obligă comunitățile să dezvolte competențe administrative, juridice și financiare.

„Energia comunitară funcționează ca o școală de guvernanță. Actorii locali își dezvoltă capacitatea de negociere și devin mai predispuși să inițieze alte proiecte”, arată Dr. Cebotari.

170 de milioane de euro pentru proiecte locale

Adoptarea OUG 59/2025 și deblocarea fondurilor din Programul pentru Tranziție Justă sunt considerate primele măsuri concrete care pot accelera dezvoltarea comunităților de energie în România.

Fondurile disponibile pentru județele Gorj, Hunedoara, Dolj, Prahova și Mureș vor permite autorităților locale să dezvolte proiecte bazate pe energie regenerabilă pentru alimentarea clădirilor publice.

În plus, administrațiile care implică direct cetățenii în aceste proiecte vor primi punctaj suplimentar în procesul de finanțare.

Specialiștii avertizează însă că succesul acestor inițiative va depinde de modul în care comunitățile locale vor fi implicate efectiv în proprietatea și administrarea proiectelor energetice.

Coaliția Energie Comunitară

În acest context a fost lansată Coaliția Energie Comunitară (CEC), o platformă care își propune să susțină dezvoltarea proiectelor energetice locale și să faciliteze dialogul dintre cetățeni, autorități și sectorul energetic.

Coaliția reunește reprezentanți ai administrației locale, organizații neguvernamentale și experți din domeniul energiei și urmărește dezvoltarea unui cadru funcțional pentru comunitățile de energie.

„Coaliția Energie Comunitară este o inițiativă necesară care vine să sprijine dezvoltarea și implementarea proiectelor locale, oferind un spațiu de colaborare între cetățeni, autorități și sectorul energetic”, afirmă Corina Murafa.