FOTO | Primarul general Ciprian Ciucu anunță un plan pentru reducerea inundațiilor în București: bazine de retenție sub Parcul Izvor și Parcul Operei | Context: De la „orașul-canalizare” la „orașul-burete”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, anunță că Primăria Municipiului București și Apa Nova pregătesc un plan de investiții pentru reducerea riscului de inundații, care include construirea unor bazine de retenție sub Parcul Izvor și Parcul Operei, extinderea infrastructurii de colectare a apelor pluviale și introducerea soluțiilor specifice conceptului de „oraș-burete” în proiectele publice.

Anunțul vine după furtunile care au provocat inundații în mai multe zone ale Capitalei, iar primarul susține că actuala rețea de canalizare nu a fost proiectată pentru fenomene meteorologice de intensitatea celor înregistrate în ultimele zile.

„Actuala infrastructură de canalizare și de preluare a apelor pluviale are multe limite: nu a fost proiectată pentru astfel de fenomene meteorologice. În doar câteva ore, cantitatea medie de precipitații care s-a descărcat pe suprafața Municipiului București a fost de 69,90 l/mp în aproximativ 10 ore”, a scris Ciucu pe Facebook.

Potrivit edilului, soluția nu este extinderea rețelei clasice de canalizare, ci realizarea unor bazine de retenție care să preia vârfurile de viitură și să elibereze treptat apa în râul Dâmbovița.

„În loc să scoatem apa pe stradă, cum se întâmplă acum, trebuie să construim în amonte două bazine de retenție mari, care să descarce treptat apa în râul Dâmbovița și să o rețină pentru perioadele secetoase, pentru irigații”, afirmă primarul.

El spune că cele două investiții majore ar urma să fie amplasate sub Parcul Izvor și sub Parcul Operei, zone care ar putea reduce presiunea asupra rețelei de canalizare în timpul ploilor torențiale.

Un bazin este deja în faza studiului de fezabilitate

Ciucu afirmă că Apa Nova lucrează deja la studiul de fezabilitate pentru un bazin de retenție care ar putea fi construit sub parcarea circulară de la intrarea în Parcul Carol.

Potrivit primarului, investiția ar urma să reducă riscul de inundații în zona Parcului Carol, pe străzile Slobozia și Episcopul Chesarie, una dintre cele mai afectate de precipitațiile abundente.

De asemenea, edilul spune că în zona Tineretului–Văcărești este deja în execuție un alt bazin de retenție, în cadrul lucrărilor desfășurate la Lunca Cetății, în Sectorul 3.

„Ideea de bază este că, mai ales în zonele depresionare, apa de ploaie trebuie dusă în Dâmbovița, și nu în canalizare. Canalizarea nu face față”, susține primarul.

„Bucureștiul a ajuns 75% impermeabil”

În postarea sa, Ciucu afirmă, citând opinia unui specialist, că aproximativ 75% din suprafața Bucureștiului este impermeabilizată în urma dezvoltării urbane.

„Bucureștiul a ajuns 75% impermeabil, din cauza dezvoltării și a neaplicării unor metode și tehnici de construcție care să permită permeabilitatea apei. Da, este adevărat, sunt mai costisitoare, dar merită”, spune edilul.

Primarul afirmă că Primăria Capitalei și Apa Nova discută de mai multe luni un plan de investiții pentru reducerea vulnerabilității orașului la inundații și că Direcția de Servicii Publice a fost deja mandatată să organizeze comisii comune cu operatorul de apă și canalizare pentru stabilirea proiectelor prioritare.

Bucureștiul va introduce soluții de tip „oraș-burete”

Pe lângă investițiile în infrastructura de drenaj, Ciprian Ciucu spune că toate proiectele publice ale Primărieii Capitalei vor include elemente specifice conceptului de „oraș-burete”, precum suprafețe permeabile, amenajări care rețin și infiltrează apa de ploaie și alte soluții bazate pe natură.

„Nu va fi suficient să le aplice PMB, trebuie să le aplice și Primăriile Sectoarelor. Discut cu primarii sectoarelor”, afirmă edilul.

În ultimele ore, mai mulți specialiști consultați de G4Media au susținut că adaptarea Bucureștiului la fenomenele meteorologice extreme va necesita atât investiții în infrastructura clasică – bazine de retenție și modernizarea canalizării –, cât și extinderea infrastructurii verzi, prin grădini de ploaie, suprafețe permeabile și spații capabile să rețină temporar apa în timpul furtunilor.

Context: De la „orașul-canalizare” la „orașul-burete”

Planul prezentat de Ciprian Ciucu vine după furtuna care a lovit Bucureștiul și județul Ilfov, provocând sute de intervenții ale pompierilor, inundarea unor bulevarde și pasaje rutiere, blocarea unor linii STB și închiderea temporară a unor stații de metrou. În urma ploilor torențiale, o galerie de termoficare de pe Bulevardul Basarabia s-a surpat, iar circulația a fost restricționată pentru lucrări de consolidare.

Într-un interviu acordat G4Media, geograful și hidrologul Daniel Diaconu, profesor la Facultatea de Geografie, explică faptul că Bucureștiul se inundă în mod repetat din cauza suprapunerii dintre relieful natural și modul în care s-a dezvoltat orașul.

„Avem o memorie a apelor”, spune profesorul, arătând că multe dintre zonele care se inundă astăzi coincid cu foste văi și terenuri umede. În același timp, extinderea suprafețelor betonate, reducerea spațiilor verzi și o rețea de canalizare proiectată pentru un alt regim al precipitațiilor favorizează acumularea rapidă a apei în timpul furtunilor.

Specialistul atrage atenția că Dâmbovița și Colentina nu mai funcționează ca sistemul natural de drenaj al orașului.

„Practic, aceste două râuri sunt izolate de suprafața de recepție a apelor pluviale din cauza sistematizării teritoriale, a construcțiilor subterane și a transformării Dâmboviței într-o cuvetă betonată. Cea mai mare parte a apei ajunge astăzi în rețeaua de canalizare”, explică Daniel Diaconu.

Profesorul consideră că soluțiile bazate exclusiv pe natură nu mai sunt suficiente în cazul Bucureștiului și trebuie completate de investiții în infrastructura de drenaj.

„Sunt necesare atât măsuri constructive – bazine de retenție, redimensionarea canalelor colectoare și sisteme separate pentru apele pluviale –, cât și măsuri non-structurale, precum spații verzi și trotuare permeabile”, afirmă acesta.

Declarațiile se suprapun cu direcția anunțată de primarul Capitalei, care propune construirea unor bazine de retenție pentru preluarea viiturilor și introducerea soluțiilor specifice conceptului de „oraș-burete” în proiectele publice.

La rândul său, directorul executiv al Asociației Parcul Natural București, Dan Bărbulescu, declara pentru G4Media că Bucureștiul trebuie să renunțe treptat la modelul bazat exclusiv pe canalizare și să investească în infrastructură verde – grădini de ploaie, zone permeabile și spații de retenție care să încetinească scurgerea apei și să reducă presiunea asupra rețelei de canalizare.

În acest sens, Asociația Parcul Natural București pregătește un proiect-pilot în zona Parcului Natural Văcărești, unde apa de ploaie ar urma să fie colectată, infiltrată și reutilizată pentru irigarea vegetației. Modelul este inspirat din conceptul „orașelor-burete”, aplicat deja în numeroase orașe europene și asiatice ca răspuns la intensificarea fenomenelor meteorologice extreme provocate de schimbările climatice.