FOTO | Cum ar putea deveni Parcul Natural Văcărești un „burete” pentru București. Asociația Parcul Natural București pregătește un proiect-pilot care transformă apa de ploaie în resursă: „Bucureștiul trebuie să aibă zone permeabile și grădini de ploaie”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

După furtuna din noaptea de 30 iunie spre 1 iulie, care a inundat bulevarde, pasaje și stații de metrou din București, Asociația Parcul Natural București susține că astfel de evenimente arată limitele actualei infrastructuri de canalizare și necesitatea unor soluții bazate pe natură. Organizația pregătește, în cadrul proiectului european NATALIE, o intervenție-pilot prin care apa de ploaie colectată de pe acoperișul centrului comercial Sun Plaza va fi filtrată și folosită pentru refacerea unei rețele de bălți în Parcul Natural Văcărești.

„Noi, la Asociația Parcul Natural București, am început să gândim soluții bazate pe natură pentru refolosirea apei de ploaie, dar și pentru stocarea și reîncărcarea acviferului. Parcul Natural Văcărești oferă o mare oportunitate în acest sens, deoarece poate prelua apele pluviale care inundă zonele joase – Bulevardul Tineretului, Mihai Bravu și Calea Văcărești”, a declarat pentru G4Media Dan Bărbulescu, reprezentant al Asociației Parcul Natural București.

Potrivit acestuia, anul trecut au fost începute studiile de fezabilitate pentru realizarea unui sistem de biofiltrare și pompare a apei de ploaie colectate de pe acoperișul mall-ului Sun Plaza, iar în acest an proiectul va intra în faza de implementare.

„Pe scurt, vom reface o rețea de bălți, habitat pentru amfibieni, folosind apa de ploaie. Proiectul se numește NATALIE și este finanțat prin programul Horizon al Comisiei Europene. Lucrăm alături de Primăria Sectorului 4, Business Development Group și compania olandeză Field Factors”, explică Bărbulescu.

*Imaginile pot fi consultate în galeria foto din zona de ilustrație a articolului.

Un proiect-pilot pentru a testa capacitatea naturii de a gestiona apa

Reprezentantul Asociației precizează însă că intervenția va avea un impact limitat și este concepută în primul rând ca un proiect demonstrativ.

„Este doar o intervenție-pilot, care va avea efecte punctuale și ne va arăta dacă există capacitate de preluare, stocare și refolosire a apei de ploaie folosind soluții verzi.”

El avertizează că un eveniment precum furtuna din 30 iunie, când în doar câteva ore au căzut cantități excepționale de precipitații, nu poate fi gestionat doar prin astfel de intervenții locale.

„Pentru preluarea unui volum de apă atât de mare, cât a căzut în noaptea de 30 iunie spre 1 iulie, Bucureștiul are nevoie de o nouă infrastructură, una care să asigure infiltrarea apei în pânza freatică, menținerea ei în zone de retenție și refolosirea ei. În momentul de față, în afară de soluțiile la care lucrăm noi, despre altele nu am auzit.”

Parcurile Capitalei, transformate în „stații naturale” pentru apa de ploaie

În opinia lui Dan Bărbulescu, marile parcuri din sudul Capitalei ar putea deveni elemente-cheie într-un nou sistem de management al apelor pluviale.

„Cred că toate parcurile mari ale Capitalei, în special cele situate la baza cornișei Dâmboviței – Văcărești, Tineretului, Lumea Copiilor și Carol – ar trebui regândite pentru a deveni astfel de soluții verzi, adevărate stații naturale de primire și biofiltrare a apei de ploaie.”

Acesta susține că Bucureștiul trebuie să înlocuiască treptat suprafețele impermeabile cu amenajări care permit infiltrarea apei în sol.

„Capitala are nevoie de mai multe zone permeabile și de grădini de ploaie, adică amenajări de tip «burete», care să încetinească scurgerea apei și să permită absorbția ei în sol.”

Prima grădină de ploaie, amenajată în Parcul Tineretului

Un exemplu concret este grădina de ploaie realizată recent în Parcul Tineretului, tot în cadrul proiectului NATALIE. Amenajarea este concepută pentru a colecta și infiltra apa provenită din precipitații, reducând cantitatea care ajunge direct în sistemul de canalizare.

Grădina de ploaie amenajată în Parcul Tineretului, un exemplu de infrastructură verde care permite infiltrarea apei în sol / Sursa: Asociația Parcul Natural București

Grădina de ploaie amenajată în Parcul Tineretului, un exemplu de infrastructură verde care permite infiltrarea apei în sol / Sursa: Asociația Parcul Natural București

Potrivit Asociației Parcul Natural București, astfel de soluții inspirate din funcționarea ecosistemelor naturale pot contribui atât la reducerea riscului de inundații urbane, cât și la reîncărcarea pânzei freatice, diminuarea efectului de insulă de căldură și creșterea biodiversității în oraș.

Mai multe despre conceptul oraș-burete, folosit în orașe precum Rotterdam din Olanda, Singapore sau Calgary din Canada, în articolul:

• FOTO | „Orașele-burete”, soluția care ar putea proteja Bucureștiul de furtuni și inundații: „Canalizarea nu mai este dimensionată pentru extremele climatice” / Dan Rădulescu: Trebuie să înlocuim treptat infrastructura gri cu cea verde