Temperaturi de până la 41°C în România și recorduri istorice în Europa. Cum se adaptează orașele la valurile de căldură: de la adăposturi climatice și apeluri telefonice pentru vârstnici la „vele de umbrire” pe străzi și mii de arbori

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

România se află sub unul dintre cele mai severe episoade de caniculă din această vară, în timp ce un valul de căldură afectează în continuare mare parte din Europa. Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis pentru perioada 29 iunie, ora 10:00 – 1 iulie, ora 10:00 un cod roșu de temperaturi extreme pentru Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Moldova, Oltenia și jumătatea vestică a Munteniei, unde maximele ajung la 35–41°C, valori comparabile cu recordurile absolute ale lunii iunie. Pentru Dobrogea și jumătatea estică a Munteniei este în vigoare un cod portocaliu, cu temperaturi de până la 38°C, disconfort termic accentuat și nopți tropicale.

Valul de căldură vine după o săptămână în care mai multe țări europene au depășit pragul de 40°C, iar Franța a avut unele dintre cele mai ridicate temperaturi înregistrate vreodată la sfârșitul lunii iunie.

Este de înțeles de ce orașele europene investesc tot mai mult în adaptarea la schimbările climatice, dezvoltând măsuri permanente pentru protejarea populației.

Persoanele în vârstă, cele mai vulnerabile în timpul caniculei

Într-o analiză dedicată adaptării orașelor la temperaturile extreme, The Guardian notează că persoanele în vârstă sunt cele mai afectate de valurile de căldură. Publicația citează date medicale potrivit cărora „older people are vastly overrepresented in the death tolls from heat”, iar unul dintre cele mai eficiente gesturi în timpul caniculei este verificarea persoanelor vulnerabile.

Pornind de la această concluzie, mai multe orașe europene au introdus sisteme prin care autoritățile sau voluntarii contactează periodic persoanele în vârstă.

La Paris, persoanele de peste 60 de ani sau cele cu probleme de sănătate se pot înscrie într-un registru special și sunt contactate de autorități în timpul episoadelor de caniculă pentru a verifica dacă au nevoie de ajutor.

În Danemarca, un sistem asemănător funcționează de peste 30 de ani. Aproximativ 1.700 de voluntari telefonează persoanelor în vârstă care locuiesc singure, le reamintesc să se hidrateze și verifică dacă sunt în siguranță, alertând familia sau serviciile sociale atunci când este nevoie.

Adăposturile climatice devin o nouă infrastructură urbană

Pe lângă sprijinul acordat persoanelor vulnerabile, orașele europene dezvoltă rețele de spații răcoroase unde populația se poate refugia în timpul temperaturilor extreme.

The Guardian scrie că „finding a place to cool down can spell the difference between life and death”, motiv pentru care biblioteci, școli, muzee și centre comunitare sunt transformate în adăposturi climatice.

Barcelona este unul dintre cele mai avansate exemple. Orașul a dezvoltat peste 400 de astfel de spații, iar studiile arată că peste 90% dintre locuitorii vulnerabili se află la mai puțin de zece minute de mers pe jos de un adăpost climatic.

Modelul a fost preluat ulterior și de Paris, Amsterdam sau Viena.

Bucureștiul pregătește prima rețea de adăposturi climatice

Și România începe să adopte acest model.

Consiliul Consultativ Științific pentru Schimbări Climatice recomandă autorităților locale dezvoltarea unei rețele de spații interioare de răcorire în biblioteci, centre comunitare, sedii administrative și alte clădiri publice, unde populația să poată beneficia de temperaturi controlate, apă potabilă și asistență medicală de bază în timpul valurilor de căldură.

Potrivit Consiliului, Bucureștiul va deveni în iulie 2026 primul oraș din România care implementează o rețea de adăposturi climatice, disponibile gratuit populației.

Cum încearcă orașele să țină căldura afară

Specialiștii spun că cea mai eficientă metodă de răcire este împiedicarea pătrunderii căldurii în clădiri.

În sudul Europei sunt folosite de zeci de ani obloane exterioare, copertine, fațade albe care reflectă radiația solară și curți interioare umbrite.

Amsterdam recomandă inclusiv montarea perdelelor sau a cearșafurilor pe exteriorul ferestrelor pentru a bloca razele solare înainte ca acestea să încălzească locuințele.

În multe orașe spaniole au fost instalate și „vele de umbrire”, structuri textile suspendate deasupra străzilor care reduc expunerea directă la soare și scad temperatura resimțită de pietoni.

FOTO: Pânze albe de umbrire montate deasupra străzilor din fermecătorul oraș Nerja, Spania/ Sursa: dreamstime.com

Publicația britanică observă și diferențele culturale dintre nordul și sudul Europei. În multe orașe mediteraneene, magazinele și activitățile comerciale se închid în cele mai fierbinți ore ale zilei și se redeschid spre seară, iar străzile înguste și vegetația abundentă contribuie la limitarea acumulării căldurii.

Arborii și spațiile verzi răcoresc orașele

Una dintre cele mai eficiente soluții rămâne extinderea spațiilor verzi.

Potrivit The Guardian, „cities are uncomfortably hotter than their surroundings because concrete and tarmac trap heat”, fenomen cunoscut drept efectul de insulă de căldură urbană.

Parisul a încercat să reducă acest efect prin plantarea a peste 150.000 de arbori și amenajarea unor noi spații verzi în timpul mandatului fostului primar Anne Hidalgo. În paralel, administrația a extins infrastructura pentru biciclete, a pietonalizat străzi și a redus numărul locurilor de parcare, diminuând atât emisiile, cât și căldura generată de trafic.

Experții citați de publicația britanică arată că beneficiile acestor măsuri depășesc reducerea temperaturii: spațiile verzi și mobilitatea activă contribuie la scăderea riscului de boli cardiovasculare și obezitate, ceea ce face populația mai rezistentă în fața episoadelor de caniculă.

Ce recomandă experții pentru orașele din România

Consiliul Consultativ Științific pentru Schimbări Climatice spun că valurile de căldură reprezintă deja cel mai periculos fenomen meteorologic extrem din Europa, iar România este tot mai expusă acestui risc.

Potrivit datelor prezentate de Consiliu, vara anului 2024 a fost cea mai severă înregistrată până acum, cu 63 de zile de caniculă din cele 92 ale sezonului și peste 600 de decese suplimentare în lunile iulie și august. În 2025 au urmat noi episoade severe, iar temperaturile au depășit 40°C în mai multe orașe din sudul și vestul țării.

Printre măsurile recomandate autorităților locale se numără:

• dezvoltarea unei rețele de adăposturi climatice;
• extinderea accesului la apă potabilă prin cișmele și fântâni publice;
• valorificarea lacurilor și râurilor ca infrastructură de răcorire urbană;
• adaptarea stațiilor de transport public pentru umbrire;
• protejarea lucrătorilor expuși temperaturilor ridicate;
• îmbunătățirea sistemelor locale de avertizare și comunicare;
• adaptarea școlilor, spitalelor și altor clădiri publice la temperaturi extreme;
• extinderea spațiilor verzi și aplicarea principiului 3-30-300, care presupune ca fiecare locuință să aibă vizibili cel puțin trei arbori, fiecare cartier să beneficieze de minimum 30% acoperire arboricolă, iar un parc sau spațiu verde de calitate să fie accesibil la cel mult 300 de metri de locuință.

În consecință, adaptarea nu înseamnă investiții costisitoare, ci presupun mai degrabă reorganizarea serviciilor publice și a spațiului urban: de la apeluri telefonice către persoanele vulnerabile și transformarea bibliotecilor în adăposturi climatice până la plantarea de arbori și umbrirea străzilor, iar aceste măsuri pot reduce numărul victimelor și pot face orașele mai reziliente pe măsură ce clima se încălzește.

Sursele de informare:

„Adapting to the heat: four ideas from European cities” – The Guardian

Cum se pot pregăti orașele românești pentru valurile de căldură tot mai frecvente – Consiliul Consultativ Științific pentru Schimbări Climatice