FOTO | „Orașele-burete”, soluția care ar putea proteja Bucureștiul de furtuni și inundații: „Canalizarea nu mai este dimensionată pentru extremele climatice” / Dan Rădulescu: Trebuie să înlocuim treptat infrastructura gri cu cea verde

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Bucureștiul a fost bulversat, miercuri dimineață, de efectele furtunii violente din 30 iunie, când pasaje, stații de metrou și străzi au fost inundate, iar sute de copaci au fost doborâți de vânt.

În acest context, inginerul hidrotehnist Dan Rădulescu, cunoscut cititorilor G4Media pentru analizele sale privind adaptarea la schimbările climatice, explică de ce orașele din România trebuie să treacă la conceptul de „oraș-burete” – un model urban care folosește infrastructura verde pentru a absorbi și gestiona apa de ploaie.

Potrivit lui Rădulescu, schimbările climatice nu mai reprezintă un scenariu de viitor, ci o realitate deja vizibilă prin valurile de căldură, secetele și ploile torențiale care pun o presiune tot mai mare asupra infrastructurii urbane. Furtuna din 30 iunie, care a provocat sute de intervenții ale pompierilor și a inundat mai multe zone din Capitală, este unul dintre exemplele recente.

Canalizările, depășite de noile extreme climatice

Rădulescu arată că majoritatea rețelelor de canalizare din România au fost proiectate într-o perioadă în care astfel de fenomene meteorologice extreme erau mult mai rare și, în consecință, nu mai fac față intensității actuale a precipitațiilor.

„În România, majoritatea rețelelor de canalizare urbane sunt de tip unitar și de cele mai multe ori nu au fost dimensionate pentru extremele meteorologice din prezent”, explică specialistul. În timpul ploilor torențiale, sistemele sunt supraîncărcate, apar inundații, iar stațiile de epurare sunt obligate uneori să deverseze direct în emisari, afectând calitatea apelor și consumând suplimentar energie.

Ce înseamnă un „oraș-burete”

Conceptul presupune ca orașul să funcționeze mai aproape de procesele naturale. În loc ca apa de ploaie să fie evacuată cât mai repede prin canalizare, aceasta este absorbită, infiltrată și stocată prin infrastructură verde.

Soluțiile includ grădini de ploaie, șanțuri înierbate, acoperișuri verzi, suprafețe permeabile, rezervoare pentru colectarea apei pluviale și desigilarea suprafețelor betonate pentru a permite infiltrarea apei în sol. Aceste măsuri reduc riscul de inundații, contribuie la reîncărcarea rezervelor de apă și diminuează efectul de insulă de căldură urbană.

Beneficii pe termen lung

Potrivit analizei, infrastructura verde nu înseamnă doar protecție împotriva inundațiilor.

Printre avantajele enumerate de Dan Rădulescu se numără:

• reducerea debitelor de apă care ajung simultan în canalizare;
• reutilizarea apei pluviale pentru irigații și alte utilizări nealimentare;
• reducerea temperaturilor din orașe;
• creșterea biodiversității și a calității spațiului urban.

Specialistul citează un studiu care arată că, în orașele unde au fost implementate soluții moderne de drenaj urban sustenabil, debitul maxim al apelor pluviale a scăzut cu aproximativ 15%, volumul anual al scurgerilor cu 40%, iar nivelul poluării cu cel puțin 60%.

Exemple și în România

Conceptul începe să fie testat și în România.

Asociația Parcul Natural București coordonează, în cadrul proiectului european NATALIE, dezvoltarea unor soluții bazate pe natură pentru restaurarea iazurilor temporare afectate de secetă și pentru creșterea rezilienței climatice.

RELATED: FOTO | Cum ar putea deveni Parcul Natural Văcărești un „burete” pentru București. Asociația Parcul Natural București pregătește un proiect-pilot care transformă apa de ploaie în resursă: „Bucureștiul trebuie să aibă zone permeabile și grădini de ploaie”

În același proiect, Primăria Sectorului 4 pregătește transformarea unei părți din Parcul Orășelul Copiilor într-o zonă capabilă să capteze apa de ploaie și să reducă inundațiile provocate de precipitațiile abundente.

Un alt exemplu este proiectul european AWARD, coordonat de cercetători ai Universității Tehnice de Construcții București în zona Parcului Circului, care analizează utilizarea resurselor alternative de apă în planificarea urbană.

Soluția: înlocuirea treptată a infrastructurii gri

Dan Rădulescu atrage însă atenția că modelul nu poate fi copiat identic peste tot. În locul unor investiții masive realizate dintr-o singură etapă, el recomandă aplicarea treptată a principiilor dezvoltării cu impact redus, prin înlocuirea infrastructurii gri cu infrastructură verde și albastră și integrarea acestor soluții încă din faza de proiectare a noilor dezvoltări urbane.

Inginer hidrotehnist și consultant independent în domeniul protecției mediului, Dan Rădulescu a lucrat peste două decenii în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului din California (CalEPA), în programe privind managementul apelor uzate și al apelor pluviale, iar în ultimul an a oferit G4Media analize dedicate adaptării orașelor la schimbările climatice.

Sursa relaționată: Opinie semnată de Dan Rădulescu, publicată pe platforma Infoclima