Înalta Curte de Casație și Justiție contestă dreptul Guvernului de a sesiza Curtea Constituțională cu conflict juridic pe restanțele salariale ale magistraților

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Înalta Curte de Casație și Justiție contestă dreptul Guvernului de a sesiza Curtea Constituțională cu apariția unui conflict juridic de natură constituțională între puterea judecătorească, pe de o parte, și puterile legislativă și executivă, pe de altă parte, în privința restanțelor salariale ale magistraților.

Într-un comunicat de presă remis joi, după ce Ilie Bolojan a anunțat sesizarea CCR, Înalta Curte a afirmat de la bun început că „nu va intra într-o polemică publică asupra unor chestiuni de drept care fac obiectul unui proces pendinte”, pentru ca ulterior să facă exact ceea ce a negat.

Astfel, Instanța Supremă consideră ca fiind „fără precedent” ca înainte de soluționarea definitivă a unui litigiu „una dintre părțile din proces să califice public conduita instanței drept neconstituțională și să formuleze acuzații privind depășirea competențelor acesteia”.

Înalta Curte se referă la procesul prin care a dat în judecată Guvernul pentru plata imediată și integrală a restanțelor salariale acumulate de magistrați în ultimele decenii. Curtea de Apel București a dat câștig de cauză Înaltei Curți încă de la primul termen de judecată, iar acum urmează să se judece apelul la Înalta Curte.

Curtea Supremă consideră că demersul de la CCR este acțiunea „unui Guvern demis şi aflat în exercitarea limitată a atribuțiilor constituționale, exclusiv pentru administrarea treburilor publice până la învestirea unuia cu puteri depline”. În opinia Înaltei Curți, competenţele unui asemenea Guvern „nu pot fi extrapolate la inițierea unor demersuri constituționale sau procedurale care exced administrării curente, nici măcar sub argumentul unei pretinse conexități cu aceasta”.

Redăm comunicatul integral al Înaltei Curți:

COMUNICAT

privind presiunile Guvernului asupra justiţiei exercitate sub pretextul unui conflict juridic de natură constituţională

Înalta Curte de Casație și Justiție a luat act de declarațiile publice formulate de Prim-ministru privind intenția Guvernului de a sesiza Curtea Constituțională în legătură cu un litigiu aflat în curs de soluționare.

Înalta Curte nu va intra într-o polemică publică asupra unor chestiuni de drept care fac obiectul unui proces pendinte. Aceste aspecte vor fi analizate exclusiv în cadrul procedurilor prevăzute de lege, cu respectarea deplină a competențelor constituționale ale fiecărei autorități publice.

Este, însă, fără precedent ca, înainte de soluționarea definitivă a unui litigiu, una dintre părțile din proces să califice public conduita instanței drept neconstituțională și să formuleze acuzații privind depășirea competențelor acesteia. Cu atât mai mult cu cât asemenea afirmații provin din partea unui Guvern demis şi aflat în exercitarea limitată a atribuțiilor constituționale, exclusiv pentru administrarea treburilor publice până la învestirea unuia cu puteri depline.

Competenţele acestuia nu pot fi extrapolate la inițierea unor demersuri constituționale sau procedurale care exced administrării curente, nici măcar sub argumentul unei pretinse conexități cu aceasta, potrivit art. 110 alin. (4) din Constituţie.

O asemenea conduită afectează independența justiției și încrederea cetățenilor că litigiile sunt soluționate exclusiv în fața instanțelor, pe baza legii și a argumentelor juridice, iar nu prin calificări publice anticipate sau prin presiuni exercitate în spațiul public.

Într-un stat de drept, argumentele juridice se susțin în fața instanței de judecată. Independența justiției presupune ca procesele să fie soluționate în sala de judecată, prin hotărâri motivate, și nu influențate de declarații publice ale uneia dintre părțile aflate în litigiu.