BREAKING Ilie Bolojan anunță că sesizează CCR pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte / ”Instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, act ce reprezintă o ingerință directă în autoritatea executivă a statului”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Premierul Ilie Bolojan a anunțat joi că a sesizat CCR pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, pe tema plății restanțelor pentru judecători. ”Instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, act ce reprezintă o ingerință directă în autoritatea executivă a statului”, a spus premierul Bolojan într-o conferință de presă la guvern.

Premierul a spus că a sesizat Curtea Constituțională la propunerea Ministerului de Finanțe.

Șeful guvernului a mai spus că speța poate fi un precedent pentru orice ordonator de credite care ar putea da Guvernul în judecată pentru că e nemulțumit de sumele alocate.

Declarații Ilie Bolojan:

Am decis sesizarea CCR pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte.

Instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești e de a aplica legile existente. Instanța își depășește sfera de competență, pentru că elaborarea proiectului bugetului și rectificările reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și judecătorești.

În martie, ÎCCJ a dat guvernul în judecată și a cerut 4,8 miliarde de lei, sume reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități. Foarte repede, Curtea de Apel București a dat câștig de cauză Înalte Curți la începutul lunii mai și a obligat guvernul să plătească întreaga sumă, plus o penalizare de 1% pe zi, adică 9 milioane de euro. Recursul se va judeca la Înalta Curte pe 9 iulie, deci foarte repede

Acest cuatum e de fapt mult mai mare pentru că mai sunt sume și la Parchete de circa 3 miliarde de lei. O sentință de un anumit tip declanșează și alte efecte bugetare, deși din noiembrie 2023, când OUG 99 a interzis expres ordonatorilor de credite să stabilească drepturi salariale suplimentare, în justiție am avut astfel de decizii

Instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, act ce reprezintă o ingerință directă în autoritatea executivă a statului

Acest conflict poate fi un precedent pentru orice ordonator de credite care ar putea da Guvernul în judecată pentru că e nemulțumit de sumele alocate

Practic, o instanță poate obliga guvernul să modifice bugetul de stat

Ministerul de Finanțe consideră că o astfel de decizie ar aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat și ar grea grave prejudicii asupra bugetului de stat

Am declanșat această sesizare la CCR considerând că nu e normal să existe o structură juridică care își stabilește în mod independent salariile și își aprobă sentințe, fiind direct interesați într-o astfel de situație, care dacă mai continuă în felul acesta creează serioase probleme bugetare

Context

În luna martie, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a dat în judecată Guvernul Ilie Bolojan pentru neplata sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026. Decizia vine după ce ÎCCJ făcuse oricum plângere prealabilă împotriva Guvernului.

După ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a decis, în întocmirea bugetului de stat, să mute banii de la drepturile salariale ale magistraților la ajutoarele sociale pentru pensionari și plățile restante ale administrațiilor locale, Curtea Supremă a dat în judecată Guvernul Ilie Bolojan.

Miliarde de lei dați de justiție magistraților prin sentințe definitive

Guvernul a arătat într-un răspuns oficial pentru G4Media din luna mai că cele mai mari instanțe din țară, Înalta Curte de Casație și Justiție și Curtea de Apel București, au refuzat să îi raporteze datele financiare privind procesele salariale câștigate de magistrați, în timp ce CSM a dat răspunsuri parțiale. Miza este un proces în care șase magistrați cer CEDO să sancționeze România pentru că a amânat plata drepturilor salariale pe care magistrații și le-au majorat singuri prin decizii judecătorești.

Răspunsul Guvernului arată modul în care, în ultimii 20 de ani, magistrații au dat în judecată statul și au obținut peste 5.000 de hotărâri definitive favorabile. Ei au invocat discriminări salariale sau eliminarea unor sporuri, obținând:

– Sporul „anticorupție” de 40% din indemnizația brută;
– Sporul pentru risc și solicitare neuropsihică de 50%, deși fusese abrogat prin lege;
– Sporul de confidențialitate de 15% (copiat de la funcționarii publici);
– Generalizarea unor sporuri speciale destinate exclusiv procurorilor DNA, DIICOT sau fostei SIIJ.

Ulterior, prin decizii interne semnate chiar de șefii instituțiilor (Președintele ÎCCJ, Procurorul General, Președintele CSM), valoarea de referință sectorială (VRS) a fost crescută administrativ (deci nu prin decizie a guvernului sau Parlamentului) și fixată la 605,225 lei, generalizând salariile la nivelul maxim în plată.

În curs de actualizare