Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
În conflictul deschis dintre PNL și unele instanțe judecătorești, unul dintre capetele de acuzare formulate public, printr-un comunicat, de către partid este o decizie a Colegiului de Conducere al Tribunalului București, prin care se înființează șase completuri de unic judecător, specializate în judecarea dosarelor ce implică partidele politice.
Este vorba de decizia nr. 18 din 23 iunie 2026, care a fost luată la propunerea președintelui instanței, judecătorul Cosmin Grossu Sterea. Acesta propunea înființarea unor completuri specializate, la nivelul Secției a III-a și Secției a V-a Civile, care să judece dosarele care vizează persoane juridice (partide politice, asociații, fundații, federații, confederații și sindicate)
Colegiul de Conducere a aprobat solicitarea și și-a însușit numele judecătorilor care vor intra în aceste completuri:
Hotărârea Colegiului de Conducere stabilea că măsura se va implementa de a doua zi, 24 iunie.
Relevant aici este și timmingul: Congresul Extraordinar al PNL a avut loc pe 21 iunie. Pe 23 iunie Tribunalul București instituia cele șase completuri, cu intrare în activitate pe 24 iunie, iar pe 26 iunie contestatarii din PNL intentau la Tribunalul București nu mai puțin de patru procese prin care cereau suspendarea și anularea deciziilor luate de forurile interne ale partidului – Consiliul Național din 19 iunie și Congresul Extraordinar din 21 iunie.
Dosarele au ajuns, evident, la judecătorii anume desemnați pentru a judeca dosare privind partidele politice, stabiliți cu două zile în urmă.
Pe 30 iunie, judecătoarea Oana Evelina Vîlcu a judecat cererile de suspendare a două hotărâri luate de Consiliul Național al PNL, iar a doua zi a pronunțat sentința, prin care a suspendat-o pe cea privind convocarea Congresului Extraordinar.
Pe 1 iulie, dosarul privind hotărârile Congresului Extraordinar a ajuns la judecătoarea Mihaela Luciani, care a amânat judecata pentru 8 iulie.
Față de aceată judecătoare, PNL a exprimat rezerve privind imparțialitatea sa și a anunțat că dacă aceasta nu se abține de la judecarea cauzei îi va cere recuzarea. Motivul este că Alina Gorghiu, parte în proces, pe vremea când era ministru al Justiției, a solicitat detașarea judecătoarei de la instanță în cadrul ministerului, solicitare aprobată de CSM. Această detașare a atras și acordarea unei diurne de 2% pe zi, ceea ce ducea la o majorarea a venitului lunar cu 40%.
Tribunalul București a reacționat dur la comunicatul PNL care semnala aceste anomalii și a precizat că „Măsura specializării judecătorilor, prevăzută de lege, se înscrie în abordarea managerială care urmărește buna organizare a activității Tribunalului”.
Conform legii de organziare judiciară și regulamentului de ordine interioară al instanțelor, colegiile de conducere ale instanțelor pot înființa completuri specializate, „în funcție de volumul și complexitatea cauzelor aflate în lucru”.
Potrivit portalului Rejust.ro, în care se publică hotărârile judecătorești, din totalul cauzelor civile judecate la Tribunalul București în ultimii 15 ani, dosarele care vizează partidele politice reprezintă 0,58%.
/https%3A%2F%2Fwww.g4media.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F07%2FHotarare-CC-al-TB-completuri-specializate-901x1024.jpg)
Hotărârea nr. 18/2026 a Colegiului de Conducere al Tribunalului București
UPDATE:
Alina Gorghiu reacționează la informațiile lansate de PNL conform cărora o judecătoare care judecă unul dintre dosarele contastatarilor din PNL ar fi o apropiată de-a sa, după ce a fost detașată de la instanță la Ministerul justiției în mandatul Alinei Gorghiu.
Fostul ministru al justiției spune că nu o cunoaște pe judecătoarea Mihaela Luciani și că aducerea sa la ministerul Justiției a fost făcută la solicitarea unui fost secretar de stat, aflat acum în tabăra lui Ilie Bolojan.
Conform unor surse din PNL, ar fi vorba de Mihai Pașca, actualmente prefect de Arad.
Doamne ferește! Treburile sunt pe fata, cu șeful asta la sistem tare-mi e ca am cam pus-o.
In ce consta „duritatea” reactiei Tribunalului Bucuresti vis a vis de comunicatul PNL? Din cuprinsul articolului nu rezulta asa ceva.