Extinderea UE la 35 de state: Propunerile de reformă pentru combaterea veto-urilor „paralizante” stârnesc nemulțumirea partidelor suveraniste și de extremă dreapta

Mai puține decizii luate în unanimitate de către statele membre pentru a evita blocajele, mai multă putere pentru Parlamentul European: miercuri, deputații europeni dezbat propunerile lor de reformă a UE, menite să promoveze dezbaterea privind perspectivele de extindere.

„De la Tratatul de la Lisabona – semnat în 2007 – lumea s-a schimbat radical”, a subliniat eurodeputatul belgian Guy Verhofstadt, unul dintre cei cinci autori ai raportului supus la vot miercuri, scrie boursorama.com.

„În prezent, nu suntem pregătiți pentru lumea mai brutală în care am intrat și nu suntem pregătiți nici pentru necesitatea absolută a unei Uniuni Europene lărgite cu 35 sau 37 de state membre”, a adăugat eurodeputatul din partea grupului Renew Europe (centriști și liberali), în timpul unei dezbateri în cadrul sesiunii plenare de marți de la Strasbourg.

Textul redactat de cei cinci eurodeputați – dintre care patru germani – reprezentând diferite grupuri politice, solicită o revizuire a tratatelor și cere Consiliului European să convoace o convenție.

Unele dintre sugestiile sale, cum ar fi încetarea regulii unanimității în anumite domenii de decizie, sunt în concordanță cu cele dintr-un raport al experților franco-germani publicat în septembrie.

Veto și șantaj

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a readus dezbaterea privind extinderea blocului comunitar pe primul loc pe agenda europeană. Statele membre urmează să voteze în decembrie dacă vor deschide negocierile de aderare cu Ucraina și Moldova și dacă vor acorda statutul de candidat Georgiei.

De asemenea, cinci țări din Balcani așteaptă de ani de zile în antecamera UE.

Perspectiva unei Uniuni cu 35 de membri ridică problema revizuirii procedurilor decizionale.

Chiar și în actuala Uniune cu 27 de membri, „reacționăm adesea prea puțin și prea lent, deoarece suntem paralizați de cerința unanimității”, a deplâns Guy Verhofstadt, regretând că „vetourile și șantajul au devenit o practică obișnuită”.

Eurodeputatul german Daniel Freund (Verzi), co-raportor, a condamnat vetourile impuse „la „orice” de către premierul ungar Viktor Orban, în special la deblocarea de fonduri pentru Ucraina.

Prin urmare, textul solicită o „creștere considerabilă a numărului de domenii în care acțiunile sunt decise cu majoritate calificată”, prin renunțarea, de exemplu, la cerința unanimității pentru deciziile de sancționare – cum ar fi cele împotriva Rusiei -, dar și pentru declanșarea unei proceduri menite să protejeze statul de drept în UE.

“Nu avem timp de pierdut”

El propune, de asemenea, ca unanimitatea să fie înlocuită cu un vot cu majoritate calificată consolidată (cel puțin patru cincimi din membrii Consiliului reprezentând statele membre cu cel puțin 50% din populația europeană) în materie de impozitare.

El a solicitat un adevărat drept de inițiativă legislativă pentru Parlamentul European, precum și o „uniune a apărării care să cuprindă unități militare și o capacitate de desfășurare rapidă permanentă, sub comanda operațională a Uniunii”.

„Trebuie să fim capabili să ne apărăm singuri, ceea ce nu este cazul astăzi”, a subliniat un alt coraportor, Sven Simon (PPE, dreapta).

„Nu avem timp de pierdut (…) Trebuie să ne trezim”, a continuat el, referindu-se la posibilitatea revenirii la putere a lui Donald Trump și la teama unei retrageri a SUA din NATO, ceea ce ar însemna ca Europa să piardă „umbrela nucleară” americană.

Cu toate acestea, unele voci s-au ridicat în opoziție față de aceste propuneri, în special în rândurile partidelor suveraniste și de extremă dreapta, dar și în țări precum Polonia.

“Utopii antinaționale”

Eurodeputatul italian Antonio Maria Rinaldi (Lega, grupul ID, extremă dreapta) a criticat textul ca fiind „absolut inacceptabil și periculos”, precum și o amenințare la adresa „suveranității naționale”.

Compatriotul său din partidul post-fascist Fratelli d’Italia (grupul ECR), Carlo Fidanza, a denunțat dorința de a transforma UE într-un „superstat” și „utopiile antinaționale”.

„Cine vă credeți că sunteți, punându-vă deasupra statelor?”, a criticat și polonezul Ryszard Antoni Legutko (din partidul naționalist PiS, grupul ECR).

În Polonia, chiar și Donald Tusk, candidatul propus pentru postul de prim-ministru de către forțele proeuropene care dețin în prezent majoritatea în parlamentul polonez, și-a exprimat opoziția față de text.

„Toți deputații polonezi care lucrează cu mine vor vota împotriva raportului și a amendamentelor”, a declarat Tusk presei la Varșovia.

Europa „trebuie să fie îmbunătățită în multe domenii, dar cel mai prostesc mod ar fi să adoptăm acest entuziasm foarte naiv pentru integrare”, a spus el.