Explicațiile CSM după ce raportul Departamentului de Stat al SUA a evidenţiat ca problemă în sistemul de justiţie prescripţia în materie penală: Problema îşi are originea în legislaţia neclară/ Legislaţia a fost pusă în acord cu deciziile CCR

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) reacţionează după ce raportul Departamentului de Stat al SUA privind climatul pentru investiţii comerciale pentru anul 2024, care face referiri şi la sistemul de justiţie românesc, evidenţiază ca probleme prescripţia în materie penală, practica neunitară, specializările magistraţilor în domenii relevante investiţiilor, percepţia privind corupţia şi condamnările la CEDO.

CSM explică faptul că, în ceea ce priveşte prescripţiile, este vorba despre ”legislaţie neclară”, în timp ce în privinţa practicii neunitare arată că, ”deşi mai există situaţii de practică neunitară, totuşi aceasta s-a diminuat considerabil, iar în marea majoritate a cazurilor, la nivelul ultimului grad de jurisdicţie, problema este reglată”, transmite News.ro.

Consiliul Superior al Magistraturii ”remarcă faptul că Departamentul de Stat priveşte sistemul de justiţie românesc ca fiind, potrivit Constituţiei, independent faţă de Executiv şi competent procedural, corect şi de încredere”.

CSM oferă explicaţii, într-un comunicat de presă transmis joi, privind ceea ce raportul scoate în evidenţă ca fiind probleme legate de sistemul de justiţie.

”În ce priveşte efectele prescripţiei răspunderii penale, această problemă îşi are originea în legislaţia neclară în materie, declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională, şi care a produs şi va continua să producă efecte asupra dosarelor în care au fost incidente respectivele texte de lege, în condiţiile în care aplicarea instituţiei este obligatorie, nefiind lăsată la latitudinea magistraţilor. În prezent, legislaţia a fost pusă în acord cu deciziile Curţii Constituţionale, instituţia prescripţiei în materie penală fiind clară, dar va produce efecte numai în privinţa situaţiilor juridice născute după modificarea legii, pentru infracţiunile săvârşite înainte de această dată fiind incidentă instituţia în forma sa anterioară, drept consecinţă a aplicării principiului legii penale mai favorabile”, arată CSM în documentul citat.

Despre problema practicii neunitare, reprezentanţii procurorilor şi judecătorilor susţin că ”s-au instituit mecanisme legale şi practice la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al instanţelor, dar şi la nivelul Institutului Naţional al Magistraturii, pentru reducerea acestui fenomen”, subliniind că, ”deşi mai există situaţii de practică neunitară, totuşi aceasta s-a diminuat considerabil, iar în marea majoritate a cazurilor, la nivelul ultimului grad de jurisdicţie, problema este reglată”.

CSM subliniază că la nivelul Curţii Europene a Drepturilor Omului nu au mai existat condamnări pentru practică neunitară în ultima perioadă, inclusiv în anul 2024.

În privinţa problematicii specializărilor în domenii relevante investiţiilor, Consiliul subliniază că are ”o preocupare constantă” pentru formarea continuă a judecătorilor în acest domeniu, pe durata anilor 2024-2025 fiind organizate forme de pregătire profesională a magistraţilor în funcţie în domenii precum concurenţa şi proprietatea intelectuală.

”În privinţa percepţiei asupra corupţiei, raportul Departamentului de Stat trimite la măsurătorile făcute în Eurobarometru şi arată că această problemă se află pe ultimul loc în clasamentul problemelor invocate de investitori (71%), după problema legislaţiei şi politicilor publice instabile (93%), a nivelului taxelor (85%) şi a birocraţiei administrative (82%). Consiliul remarcă faptul că, potrivit măsurătorilor Eurobarometru, percepţia fenomenului corupţiei în anul 2024 era de 71% şi plasa România pe locul 15 din cele 27 de state membre, în grupul ţărilor cu percepţie de corupţie medie (51%-75%), în media europeană (71%), procente mai înalte de percepţie a corupţiei regăsindu-se în Grecia (98%), Portugalia (96%), Malta (95%), Slovenia (95%), Croaţia (92%), Cipru (91%), Spania (90%), Ungaria (88%), Bulgaria (85%), Lituania (83%), Cehia (79%), Italia (78%), Slovacia (77%), Letonia (76%). De asemenea, potrivit Eurobarometru pentru anul 2025 procentul de percepţie a corupţiei în România a scăzut la 70%, sub media europeană (73%), păstrând România pe locul 15 din cele 27 de state membre”, se arată în comunicatul CSM.

Reprezentanţii magistraţilor fac referire şi la situaţia României la CEDO, arătând că în 2024, potrivit statisticilor, cetăţenii din România au sesizat instanţa de la Strasbourg cu 3.850 de cauze, plasând România pe locul 4 la număr de cereri, ”dar pe locul 12 în clasamentul mai relevant al numărului de cereri raportat la populaţia ţării (19.064.000 locuitori)”.

”În aceeaşi perioadă de referinţă (2024), România a fost parte în 169 de dosare. Dintre acestea, în 101 dosare, cererile au fost respinse ca inadmisibile sau radiate de pe rol. În 58 de dosare judecata a avut loc pe fond, România fiind condamnată în 49 de cauze. Din aceste 49 de cauze, în 29 dintre ele problema de drept a fost aceea deja repetitivă a condiţiilor de detenţie din penitenciare, pentru care responsabilitatea nu aparţine sistemului de justiţie, ci sistemului administrativ. Prin urmare, în cazul României au fost admise cereri în doar 20 de dosare, dintre care doar 3 se referă la dreptul la un proces echitabil în sens larg (art. 6 din Convenţie) şi doar 1 dosar dintre cele 3 se referă la o durată excesivă de procedură de 8 ani a unui dosar penal finalizat în anul 2013”, precizează CSM, care îşi reafirmă ”angajamentul constant pentru asigurarea independenţei sistemului de justiţie şi a calităţii profesionale înalte a judecătorilor şi procurorilor”.